Summit la Paris: Liderii europeni cer cheltuieli mai mari pentru apărare
Europa se confruntă cu o realitate geopolitică nouă: un președinte american, Donald Trump, care a ales să negocieze separat cu Rusia, și un lider de la Kremlin, Vladimir Putin, care nu dă semne de concesii. În acest context, summitul de la Paris a avut ca scop găsirea unei poziții unitare pentru securitatea europeană.
Înaintea discuțiilor de la Paris, premierul britanic Keir Starmer s-a declarat deschis ideii de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, însă a subliniat că o astfel de acțiune ar avea nevoie de un angajament ferm din partea SUA.
„Suntem în stadiul incipient al procesului. Europa trebuie să își joace rolul și sunt pregătit să iau în considerare angajarea de forțe britanice pe teren, alături de altele, dacă există un acord de pace de durată, dar trebuie să existe un sprijin din partea SUA”, a declarat Starmer, potrivit Reuters.
În schimb, premierul Italiei, Giorgia Meloni, mai apropiată de administrația Trump, a fost categorică în respingerea ideii de trimitere a trupelor.
„Cea care prevede desfăşurarea de soldaţi europeni în Ucraina mi se pare a fi cea mai complexă şi poate cea mai puţin eficientă”, a spus Meloni.
Dispute privind trimiterea de trupe și cheltuielile pentru apărare
Cancelarul german Olaf Scholz a respins ideea unei misiuni de menținere a păcii, calificând discuțiile drept „premature și complet nepotrivite” în lipsa unui acord de pace. În schimb, el a pledat pentru scutirea cheltuielilor de apărare din calculele deficitului bugetar european.
„Dacă statele europene doresc să cheltuiască mai mult (decât 2%) pentru apărare, Germania sprijină ca aceste cheltuieli să nu fie luate în considerare în calculele deficitului bugetar european”, a spus Scholz.
Premierul polonez Donald Tusk a susținut această idee, precizând că există „confirmarea că cheltuielile pentru apărare nu vor mai fi tratate ca cheltuieli excesive”.
Pe de altă parte, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că Rusia nu se va opri la Ucraina și că Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare:
„Toți europenii trebuie să accelereze atunci când vine vorba de Ucraina și, în același timp, să majoreze cheltuielile de apărare acasă, deoarece Rusia amenință acum, din păcate, întreaga Europă.”
Negocierile dintre SUA și Rusia tensionează relația transatlantică
Liderii europeni sunt nemulțumiți de faptul că Statele Unite au început negocieri directe cu Rusia fără consultarea aliaților europeni sau a Ucrainei. Președintele american Donald Trump a anunțat că a discutat deja cu Vladimir Putin, iar marți, la Riad, delegațiile celor două țări urmează să aibă primele negocieri oficiale la nivel înalt.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce, a declarat că discuțiile „vor determina dacă rușii sunt serioși în ceea ce privește negocierile de pace”.
Însă Moscova are propriile sale priorități. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat că „discuțiile se vor concentra pe restabilirea întregului complex de relații ruso-americane”, ceea ce sugerează că Rusia vrea să obțină concesii diplomatice mai largi.
Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor incert
După summitul de la Paris, mesajul general a fost că Europa trebuie să-și crească cheltuielile de apărare și să-și reducă dependența de SUA. Însă, în ceea ce privește trimiterea de trupe în Ucraina, liderii europeni nu au ajuns la un consens.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a subliniat că „pacea trebuie să fie justă și durabilă, nu o încheiere falsă a conflictului”, în timp ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat că Europa trebuie să ofere Ucrainei „garanții de securitate solide”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a rezumat esența summitului astfel:
„Europa este pregătită și dispusă să se implice. Să conducă în furnizarea de garanții de securitate pentru Ucraina. Este gata și este dispusă să investească mult mai mult în securitatea noastră.”
