francez Renault a pastrat, dupa privatizare, 180. Doar atatia indeplineau standardele de calitate pretinse de transnationala franceza, restul fiind inlocuiti de companii din Uniunea Europeana. In septembrie 2004, tarile central si est-europene devenite membre UE au avut o surpriza neplacuta. Intreprinderile lor mici si mijlocii respectiv forta pe care se bizuiau sa asigure cresterea economica si eventual expansiunea pe pietele vestice mor pe capete, iar locul lor este luat instantaneu de subsidiarele companiilor transnationale din UE. Acestea fac ce a facut Renault in Romania. Pentru ca standardele de calitate pe care le cere Piata Comuna nu pot fi atinse de firmele autohtone, apeleaza la concurenta. Castigatoarele nete ale extinderii UE catre centrul si estul Europei devin companiile mici si mijlocii franceze, germane etc., ale caror activitati se extind fara probleme in spatiul estic. Astfel se explica faptul ca 81% din intreprinderile mici si mijlocii productive din Slovacia sunt, de fapt, subsidiare ale companiilor din UE. In Polonia, „invadatorii” au ocupat 68% din piata, in Ungaria 77%, in Slovenia 58%. Din perspectiva lor, aderarea celor zece noi state membre le-a revigorat afacerile, deschizandu-le noi piete, aproape lipsite de concurenti. De multumit, trebuie sa le multumeasca fostelor tari comuniste ca nu au „capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana” adica nu indeplinesc cel de-al doilea criteriu economic al aderarii.Nici Romania nu-l indeplineste, preocuparea ultimilor ani fiind obtinerea statutului de economie de piata functionala. Dealtfel, ne linisteste Vasile Puscas, negociatorul-sef al Romaniei, „criteriul capacitatii de a face fata concurentei pe piata comunitara trebuie indeplinit pana la data aderarii”. Deci pana in 2007, Romania trebuie sa cladeasca o armata puternica de intreprinderi mici si mijlocii productive si sa aplice legile care le stimuleaza competitivitatea.
Guvernul raporteaza IMM-uri viabile. Realitatea este alta
Nu pare o problema, din perspectiva Guvernului Romaniei. Cel putin asa a raportat in august Comisiei Europene, aratand ca, in ultimii trei ani, ca rezultat al politicii fiscale si de credite, au aparut peste 30 de mii de noi firme, intr-un mediu concurential favorabil si care au acces la fonduri si programe de natura sa le duca la prosperitate, dar mai ales sa le faca in stare sa reziste asaltului IMM-urilor din UE.Este insa o mare problema din punctul de vedere al mediului de afaceri. Presedintele Consiliului Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii, Ovidiu Nicolescu, spune ca „doua treimi din firmele romanesti vor da faliment dupa 2007” si enumera drept cauze subcapitalizarea, creditele foarte scumpe, fiscalitatea, birocratia, coruptia, lipsa programelor speciale destinate IMM. Suna exact pe dos decat raportul trimis in august Comisiei Europene. Expertul in concurenta Cheorghe Oprescu, fost vicepresedinte al Consiliului Concurentei, demoleaza, la randul sau, mitul zecilor de mii de IMM-uri ce apar de la an la an: „Numarul in sine nu spune nimic, stiut fiind ca majoritatea firmelor azi apar, maine dispar. Indicatorii reali sunt productivitatea, numarul de angajati, sectorul de activitate”.Peste nici trei ani de zile, contradictia dintre rapoartele oficiale destinate UE si imaginea despre realitate a reprezentantilor mediului de afaceri va fi rezolvata, iar daca adevarul este cel prezentat de Guvern Comisiei Europene, putem sta linistiti. Companiile mici si mijlocii europene nu vor putea face fata concurentei celor romanesti.
Multe firme In 2004 = multe falimente dupa 2007
Cresterea constanta a numarului de intreprinderi mici si mijlocii cu capital autohton argument pe care Guvernul il foloseste pentru a convinge Comisia Europeana ca vom face fata concurentei , nu spune nimic despre capacitatea acestora de a rezista invaziei suratelor din Uniunea Europeana. „Fenomenul IMM” este scapat de sub control in Romania: nimeni nu stie cu exactitate cate dintre cele inregistrate functioneaza, cate aduc venit la bugetul statului sau catre ce sectoare economice ar trebui sa se orienteze pentru a supravietui.
punctul nevralgic al aderarii minifirmele
La fel ca in restul tarilor central si est-europene, microintreprinderile domina, ca numar, segmentul IMM. Sunt firme de conjunctura, majoritatea fac comert si, daca Romania va urma dupa aderare modelul vecinilor, majoritatea sunt destinate falimentului. Locul lor va fi luat, la fel ca in fostele tari comuniste devenite membre UE, de catre companiile mijlocii prin care transnationalele europene acapareaza pietele Europei.
