Măsurile de sprijin pe care statul vrea să le acorde investitorilor interesaţi de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă ar trebui extinse şi pentru alţi producători de energie de acelaşi tip, a declarat, pentru Agerpres, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Statul român analizează acordarea unor măsuri de sprijin pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4, printre care şi posibilitatea de a vinde energia înainte ca unităţile să obţină licenţa de producţie, chiar şi în afara bursei de energie OPCOM, odată cu încheierea unor 'contracte pentru diferenţă' şi cu acordarea unor garanţii de stat, potrivit Strategiei de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă, aprobată de acţionarii Nuclearelectrica în şedinţa extraordinară de vinerea trecută.
'Sunt sceptic că putem face un pachet complex de măsuri de sprijin, care să conţină şi aceste contracte pentru diferenţă, şi garanţii de stat. Ar fi prea multe ajutoare. În plus, nu văd logica de ce să primească sprijin doar reactoarele 3 şi 4, dar nu şi reactoarele 1 şi 2', a precizat Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană încă analizează propunerea Marii Britanii privind aprobarea contractelor pentru diferenţă.
'Un răspuns pentru britanici ar putea veni în toamnă şi atunci am putea şi noi să implementăm în legislaţie aceste contracte. Cu toate acestea, Comisia Europeană ne-a încurajat să notificăm încă de pe acum dacă dorim să implementăm o astfel de măsură', a adăugat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Propunerea britanicilor vizează posibilitatea producătorilor de energie care cu emisii reduse de carbon să încheie contracte pentru vânzarea energiei înainte de finalizarea proiectelor şi regularizarea periodică în funcţie de evoluţia preţurilor.
Autorii Strategiei pentru reactoarele 3 şi 4 argumentează că nevoie ca acest proiect să primească sprijin din partea statului având în vedere valoarea ridicată a investiţiei şi contextul actual al pieţei de energie, care nu este propice investiţiilor în proiecte mari.
Valoarea totală a investiţiei este estimată la 6,45 miliarde de euro.
'În contextul economic actual şi al pieţei de electricitate care nu oferă condiţii suficiente pentru realizarea investiţiilor în proiectele mari de infrastructură energetică, necesare sectorului energetic, cu impact major în revigorarea economică a României, coroborat cu specificitatea tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon, adesea caracterizate prin necesar de capital intensiv şi durate mari de realizare, se pune problema necesităţii unor mecanisme-suport care să faciliteze realizarea investiţiilor mari de infrastructura energetică, bazate pe principiile pieţei libere de energie şi cu respectarea reglementărilor europene privind
transparenţa, competiţia şi ajutorul de stat', se arată în Strategie.
Documentul mai precizează că în prezent se află în analiză măsuri precum: '(i) posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM cât şi în afara acesteia şi (ii) dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon'.
O altă modalitate de a susţine această investiţie este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social, mai precizează documentul citat.
Statul român va deţine maximum 49% din compania ce va fi înfiinţată pentru construirea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, iar pentru pachetul majoritar, statul român caută investitori.
La începutul lunii iulie, ministrul Economiei, Constantin Niţă, declara, într-un interviu pentru Bloomberg, că România speră să ajungă la un acord cu firma China General Nuclear Power Holding Corp. cu privire la construcţia celor două noi reactoare, cel mai târziu până în primăvara lui 2015.