Aceasta implica normele ce reglementeaza regimul firmelor si emblemelor, al marcilor si indicatiilor geografice, precum si faptele de concurenta neloiala, actiuni civile i care, printr-o folosire abila a textelor de lege, precum si prin eventualele slabiciuni ale instantelor, poate fi realizata ichiderea productiei concurentului si eliminarea acestuia de pe piata.
Protectia marcilor si indicatiile geografice este realizata de Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice.
Protectia marcilor si indicatiilor geografice
Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinind altor persoane; pot constitui marci semne distinctive, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si, i special, forma produsului sau a ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.
Legea stabileste conditiile de protectie a marcilor, precum si drepturile conferite de marca.
Titularul marcii poate cere instantei judecatoresti competente sa interzica tertilor sa foloseasca, i activitatea lor comerciala, fara consimtamintul titularului:
un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost iregistrata;
un semn care, date fiind identitatea sau asemanarea cu marca ori date fiind identitatea sau asemanarea produselor sau serviciilor carora li se aplica semnul cu produsul sau serviciile pentru care marca a fost iregistrata, ar produce i perceptia publicului un risc de confuzie, incluzind si riscul de asociere a marcii cu semnul;
un semn identic sau asemanator cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este iregistrata, cind aceasta din urma a dobindit un renume i Rominia si daca, din folosirea semnului, fara motive itemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele marcii sau folosirea semnului ar cauza titularului marcii un prejudiciu.
Concurenta neloiala este sanctionata de dispozitiile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale.
Potrivit legii, constituie acte de concurenta neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite i activitatea comerciala sau industriala.
Savirsirea faptelor de concurenta neloiala atrage raspunderea civila, contraventionala ori penala, i conditiile prevazute de Legea nr. 11/1991.
Fapte de concurenta neloiala
in cuprinsul legii s-a urmarit o reglementare speciala a anumitor fapte care constituie concurenta neloiala, fiind stabilite procedura specifica de constatare a lor, precum si dreptul partilor vatamate, i aceste cazuri, la repararea prejudiciului produs prin concurenta neloiala.
Faptele de concurenta neloiala special sanctionate de Legea nr. 11/1991
Constituie fapte de concurenta neloiala (art. 4), fiind sanctionate contraventional, de catre salariatii anume imputerniciti de camerele de comert si industrie teritoriale sau de inspectia comerciala de stat, la sesizarile partilor vatamate:
oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte;
dezvaluirea de catre salariatul unui comerciant a unor date secrete privind activitatea acestuia, catre un concurent;
icheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard;
comunicarea sau raspindirea i public de catre un comerciant de afirmatii asupra itreprinderii sale sau activitatii acestuia, menite sa induca i eroare si sa creeze o situatie de favoare i dauna unor concurenti;
comunicarea sau raspindirea, de catre un comerciant, de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau a marfurilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunul mers al itreprinderii; comunicarea facuta confidential este socotita un act de concurenta neloiala numai cind autorul comunicarii stia ca faptele nu corespund adevarului;
oferirea, trimiterea sau acordarea – mijlocit sau nemijlocit – de daruri ori de alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloiala sa poata afla procesele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa ori pentru a obtine orice alt folos pentru sine ori pentru alta persoana i dauna unui concurent;
detunarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela i cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;
concedierea unor salariati ai unui comerciant, i scopul ifiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant i scopul dezorganizarii activitatii sale.
Constituie infractiuni de concurenta neloiala (art. 3) urmatoarele fapte:
itrebuintarea unei firme, unei embleme, unor desemnari speciale sau a unor ambalaje de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
producerea i orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea i vinzare sau vinzarea unor marfuri purtind mentiuni false privind brevetele de inventii, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului, i scopul de a induce i eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.
prin mentiuni false asupra originii marfurilor se itelege orice indicatii de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse itr-o anumita localitate, itr-un anumit teritoriu sau itr-un anumit stat.
Nu se socoteste mentiune falsa asupra originii marfurilor denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si indica i comert numai natura lui, afara de cazul cind denumirea este isotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine.
Actiunea penala se pune i miscare la plingerea partii vatamate ori la sesizarea camerei de comert si industrie teritoriale sau a altei organizatii profesionale, fiind de competenta tribunalului locului savirsirii faptei sau i a carei raza teritoriala se gaseste domiciliul inculpatului.
Daca vreuna din faptele de concurenta neloiala consultate prin aplicarea contraventiilor sau condamnarea penala ca urmare a savirsirii infractiunii a produs si daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este i drept sa se adreseze instantei competente cu actiune i raspundere civila corespunzatoare.
Daca fapta prevazuta de lege a fost savirsita de un salariat i cursul exercitarii atributiilor sale de serviciu, comerciantul va raspunde solidar cu salariatul pentru pagubele pricinuite, afara de cazul i care va putea dovedi ca, potrivit uzantelor, nu era i masura sa previna comiterea faptei.
Persoanele care au creat impreuna prejudiciul raspund solidar pentru actele sau faptele de concurenta neloiala savirsite.
Prejudiciul se repara la tribunal
De obicei, i cazul faptelor de concurenta neloiala care constituie infractiuni, repararea prejudiciului se realizeaza o data cu judecarea cauzei penale prin constituirea partii vatamate ca parte civila i procesul penal, situatie i care isi cuantifica atit daunele patrimoniale cit si cele morale, dupa caz.
Comerciantul care savirseste un act de concurenta neloiala va fi obligat sa iceteze sau sa ilature actul si, dupa caz, sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite.
Actiunile pentru repararea prejudiciului produs prin savirsirea de acte de concurenta neloiala sunt de competenta tribunalului locului savirsirii faptei sau i a carui raza teritoriala se gaseste sediul piritului, iar i lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului piritului, i cazul actelor de concurenta neloiala ce nu se icadreaza i prevederile art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991, respectiv de competenta tribunalului locului savirsirii faptei sau i a carui raza teritoriala se gaseste sediul piritului sau inculpatului, i lipsa unui sediu fiind competent tribunalul domiciliului piritului sau inculpatului, pentru actele de concurenta neloiala prevazute de art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991.rn
in ceea ce priveste repararea prejudiciului produs prin savirsirea de fapte ce constituie concurenta neloiala, prin continutul reglementarilor cuprinse, Legea nr. 11/1991 prevede mai multe situatii distincte.rn
Pentru actele de concurenta neloiala, care nu se icadreaza i prevederile art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991, partea vatamata se poate adresa direct instantei, solicitind obligarea la icetarea faptei ilicite si repararea daunei, impreuna cu publicarea hotaririi i presa, pe cheltuiala faptuitorului.rn
intr-un astfel de caz, consideram ca sunt aplicabile si prevederile legii care dispune ca partea vatamata are posibilitatea de a solicita pe cale de ordonanta presedintiala luarea unor masuri care nu sufera aminare, cu mentiunea ca aceste masuri nu trebuie sa fie identice cu continutul actiunii principale.rn
Pentru faptele de concurenta neloiala, reglementate expres de Legea nr. 11/1991 la art. 4 si 5, actiunea i repararea prejudiciului si obligarea partii care a savirsit respectivele fapte la plata de daune materiale si/sau morale poate fi introdusa numai i situatia i care faptele respective au fost constatate ca fiind contraventii, procesele-verbale de contestare si sanctionare a contraventiilor raminind definitive prin neatacare ori prin pronuntarea unor hotariri judecatoresti irevocabile, de respingere a plingerilor formulate impotriva respectivelor procese-verbale de contraventie, respectiv numai dupa pronuntarea unei condamnari penale irevocabile, i cazul faptelor de concurenta neloiala ce constituie infractiuni.rn
intrucit dreptul la actiune i raspundere civila pentru repararea daunelor patrimoniale sau morale se prescrie i termen de un an de la data cind pagubitul a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dauna si pe cel care a cauzat-o, dar nu mai tirziu de trei ani de la data savirsirii faptei, i cazul i care fapta de concurenta neloiala se icadreaza itr-una dintre categoriile prevazute de art. 4 sau 5 din Legea nr. 11/1991, pentru a nu decadea din termenul prevazut pentru introducerea actiunii civile i daune, partea interesata poate formula actiunea i daune pentru repararea prejudiciului, urmind ca aceasta actiune sa fie suspendata, i temeiul art. 244 (1) din Codul de procedura civila, pina sunt epuizate caile de atac impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, respectiv i temeiul art. 244 (2) Cod procedura civila, pina la solutionarea plingerii penale.rn
Sunt inadmisibile actiunile prin care anumite persoane juridice pretind daune materiale si/sau morale invocind savirsirea de catre piriti a unor fapte de concurenta neloiala dintre cele prevazute la art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991, fara ca mai itii ele sa fi fost constatate ca fapte de concurenta neloiala si sanctionate contraventional sau penal, conform dispozitiilor legii.trn