Trei studenți de la Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, vor să construiască o grădină urbană de fructe și legume, ȋn campusul universitar Moxa, din care să aprovizioneze cantina studențească. Ȋn același timp, ei vor să folosească resturile alimentare de la cantină, ca ȋngrășământ organic pentru grădina nou construită.
Cu acest proiect de economie circulară, Marius Constantin, Georgiana Strat și Mădălina Deaconu au fost “cei mai tari din parcare” și au câștigat marele premiu de 20.000 de lei, oferit de Ambasada Olandei ȋn România și Mega Image, ȋn cadrul concursului The Circular Agriculture Challenge.
“Mulțumim frumos, e un moment copleșitor pentru noi, mulțumim Ambasadei pentru această inițiativă superbă, mulțumim organizatorilor pentru un eveniment perfect și, ȋn mod special, mulțumim profesorilor noștri. Sperăm ca proiectul nostru să fie implementat cu succes, să fie replicat și ȋn universitățile partenere, inclusiv ȋn cele din Olanda. Sper ca și celelalte proiecte să devină realitate și să oferim un exemplu pozitiv, că agricultura trebuie să devină circulară”, a declarat Marius Constantin.
Evenimentul de premiere a avut loc ȋn parcarea Mega Image Băneasa, “sub bagheta maestrului de ceremonii” Arie Veldhuizen, Consilierul Agricol al Ambasadei, iar juriul a fost format din profesionişti de top din cadrul unor organizaţii din România şi Olanda, activi în sectorul de agricultură/economie circulară. Președintele onorific al juriului a fost E.S. dl. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.
„Acest concurs de idei reprezintă un nou pas în excelenta colaborare româno-olandeză din domeniul agricol și cel al educației. Am lansat o provocare tinerilor și aceștia au acceptat-o cu mult curaj. Felicitări lor și profesorilor lor! Sunt convins că tânăra generație poate și chiar trebuie să își aducă propria contribuție la durabilitatea sistemelor noastre agroalimentare. Ar trebui să apreciem fiecare pas mic, dar practic, care poate contribui la implementarea politicilor naționale și internaționale, care adesea sunt destul de abstracte. Acesta este și cazul proiectelor participante la concursul nostru de idei”, a spus E.S. dl. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.
Surpriza evenimentului a venit de la reprezentantul Guvernului României, care s-a oferit să sprijine implementarea tuturor proiectelor finaliste.
“Esența dezvoltării durabile este, practic, construirea unui viitor mai bun pentru generațiile care vin. Mulțumesc Ambasadei Regatului Țărilor de Jos și tuturor celor care au contribuit la acest concurs. Felicit studenții pentru curajul și proiectele valoroase. Lansez și eu o provocare celor “6 magnifici” finaliști. Haideți să vedem care ar fi posibilitatea ca Guvernul să vă ajute ca toate proiectele voastre să devină realitate. Vă propun să avem o ȋntâlnire cât de curând și să punem ȋn practică ceea ce ați conceput”, a declarat László Borbély, Consilier de Stat, Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României.
Toate cele șase echipe care au ajuns ȋn finala The Circular Agriculture Challenge au fost apreciate și premiate de juriu, organizatori și parteneri. Categoriile au fost: cel mai urban-smart proiect, cel mai complex proiect, cel mai educativ proiect, cel mai inspirațional proiect, cel mai deschis pentru comunitate proiect și premiul special al juriului.
“Felicitări tuturor! Acum 9 ani aveam la noi ȋn echipă o idee, care astăzi se numește „Gusturi Românești”. Totul a pornit de la o idee simplă, cu mult entuziasm, așa cum pleacă și azi de la voi. Ca fost student care a stat ȋn Moxa și actual membru al echipei Mega Image, pot să vă spun că primul workshop ȋl facem noi la voi, când dați drumul la gradina urbană”, a mărturisit Adrian Nicolaescu, reprezentantul retailer-ului Mega Image.
Concursul The Circular Agriculture Challenge a fost demarat anul trecut, ȋn cadrul Târgului Indagra, ȋn contextul lansării parteneriatului româno-olandez pentru educaţia agricolă – un proiect pe cinci ani care îşi propune să contribuie la modernizarea liceelor de profil din țara noastră, cu sprijinul instituţiilor de învăţământ olandeze. Tot atunci, cele două state și-au anunțat cooperarea pentru dezvoltarea agriculturii circulare.
“Ȋn Olanda, avem un obiectiv ambițios de a construi un sector agricol circular 100%, iar pentru asta, colaborăm cu alte țări de peste tot din lume, inclusiv cu România. Ca o parte pozitivă a ceea ce s-a ȋntâmplat anul acesta, criza provocată de coronavirus a grăbit procesul de schimbare a sistemului agricol și alimentar. Noi și România am cooperat ȋn acest proces, ȋn ultimii ani și vom continua să o facem, până vom reuși crearea unor sisteme sustenabile. Concursul de azi este o oportunitate fantastică să vedem ideile bune ale tinerilor participanți, care ne ajută pe noi, la nivel de Guverne, să ne atingem țelul. Le mulțumesc studenților curajoși care au acceptat această provocare a agriculturii circulare”, a fost mesajul lui Guido Landheer, Director General Adjunct, Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor din Olanda.
Atât Olanda, cât și România și-au propus crearea unor sisteme agricole durabile, care să protejeze natura, dar care să fie și competitive din punct de vedere economic.
“Schimbarea modului ȋn care producem și consumăm este singura cale de a ajunge la o economie competitivă, adaptată anului 2020. O economie care să fie neutră din punct de vedere al impactului asupra climei și mediului. Ministerul Agriculturii salută acest concurs de proiecte de agricultură circulară lansat de Ambasada Olandei la București. Provocarea lansată și proiectele tinerilor ne pot aduce mai aproape de obiectivul nostru. România susține continuu eforturile de tranzit spre o economie circulară, durabilă, ȋn sectorul agro-alimentar, pentru a ne conserva mediul natural și pentru a ne consolida competitivitatea economică”, a transmis Aurel Simion, Secretar de Stat ȋn Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Agricultura circulară are la bază optimizarea procesului de producţie, astfel încât acesta să devină sustenabil, prietenos cu mediul înconjurător şi să minimizeze risipa de materie primă. Rezultatul este un sistem care produce mai mult, folosind mai puţine resurse, datorită reciclării şi refolosirii lor.
