Președintele american Joe Biden l-a numit în mod public pe președintele rus Vladimir Putin criminal de război, dar experții juridici au declarat că o urmărire penală a lui Putin sau a altor lideri ruși s-ar confrunta cu obstacole mari și ar putea dura ani de zile.

Ce sunt crimele de război?

Curtea Penală Internațională de la Haga (CPI) definește crimele de război ca fiind „încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva de după cel de-al Doilea Război Mondial, acorduri care stabilesc legile umanitare internaționale care trebuie respectate în timp de război. Încălcările includ țintirea deliberată a civililor și atacarea unor ținte militare legitime în cazul în care victimele civile ar fi „excesive”, au declarat experții juridici.

Ucraina și aliații săi occidentali acuză forțele rusești că țintesc civilii fără discriminare. Rusia, care descrie invazia sa în Ucraina ca fiind o „operațiune specială”, neagă că ar fi vizat civili și afirmă că obiectivul său este de a „demilitariza și denazifica” Ucraina, afirmații despre care Kievul și Occidentul spun că sunt nefondate.

URSS a ratificat Convenția de la Geneva în 1954. În 2019, Rusia și-a revocat recunoașterea unuia dintre protocoale, dar rămâne semnatară a celorlalte acorduri. CPI, formată în 2002, este distinctă de Curtea Internațională de Justiție, un organism al Națiunilor Unite care audiază litigiile dintre state, arată o analiză a Reuters.

O anchetă a fost deschisă deja

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat luna aceasta că a deschis o anchetă privind posibile crime de război în Ucraina.

Nici Rusia și nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaște tribunalul. Însă Ucraina și-a dat acordul pentru examinarea presupuselor atrocități comise pe teritoriul său, care datează de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

Rusia ar putea decide să nu coopereze cu CPI și orice proces ar fi amânat până la arestarea unui acuzat.

„Aceasta nu va împiedica Curtea internațională să își continue urmărirea penală și să emită mandatele de arestare”, a declarat Rebecca Hamilton, profesor de drept la American University.

Procurorii au nevoie de dovezi

CPI va emite un mandat de arestare dacă procurorii pot demonstra că există „motive rezonabile de a crede” că au fost comise crime de război. Pentru a obține o condamnare, procurorul va trebui să dovedească vinovăția unui acuzat dincolo de orice îndoială, au declarat experții.

Pentru cele mai multe acuzații, acest lucru necesită dovedirea intenției. O modalitate de a face acest lucru ar fi ca un procuror să demonstreze că nu au existat obiective militare în zona unui atac și că acesta nu a fost un accident.

„Dacă se întâmplă din nou și din nou, iar strategia pare a fi aceea de a viza civili în zonele urbane, atunci aceasta poate fi o dovadă foarte puternică a intenției de a face acest lucru”, a declarat Alex Whiting, profesor invitat la Harvard Law School.

Cine ar putea fi acuzat de crime de război?

O anchetă privind crimele de război se poate concentra asupra soldaților, comandanților și șefilor de stat, au declarat experții.

Un procuror ar putea prezenta dovezi că Vladimir Putin sau un alt lider de stat a comis o crimă de război ordonând direct un atac ilegal sau că știa că se comit crime și nu a reușit să le împiedice.

Astrid Reisinger Coracini, lector la Departamentul de Drept Internațional al Universității din Viena, a declarat că echipa CPI se confruntă cu o provocare în a prezenta dovezi care să facă legătura între crimele de pe teren și ordinele primite din partea liderilor de la nivel superior.

„Și cu cât se ajunge mai sus, cu atât devine mai dificil”, a spus ea.

Condamnarea poate fi dificilă în cazul crimelor de război

Experții juridici au declarat că bombardamentele din Mariupol asupra unei maternități și a unui teatru marcat ca adăpost pentru copii par să se încadreze în definiția crimelor de război. Dar obținerea unei condamnări poate fi dificilă.

Pe lângă provocările cu care se confruntă pentru a dovedi intenția în multe cazuri și pentru a-i lega direct pe lideri de atacuri specifice, procurorilor le poate fi greu să obțină probe, inclusiv mărturii de la martori care ar putea fi intimidați sau reticenți să vorbească.

În cazul Ucrainei, procurorii CPI vor cerceta probele video și fotografiile disponibile public.

„Nu este în niciun caz un proces rapid. Faptul că lucrurile se mișcă deja este un semn foarte puternic”, a declarat Hamilton.

De asemenea, aducerea inculpaților în fața instanței poate fi dificilă. Este aproape sigur că Moscova va refuza să se conformeze mandatelor de arestare. CPI va trebui să urmărească potențialii inculpați pentru a vedea dacă aceștia călătoresc în țări în care pot fi arestați.