Lordul Richard Dannett, fostul șef al forțelor armate britanice, dorește ca liderul de la Kremlin să fie supus unui ”proces de tip Nürnberg”, făcând referire la seria de procese care au avut loc în perioada 1945-1946, atunci când inculpați mai multe persoane importante aflate la conducerea Germaniei Naziste.
Se cere anchetarea lui Putin după modelul Nürnberg! Justiția penală internațională va face un nou efort
Potrivit fostului șef al forțelor armate britanice, Vladimir Putin ar trebui supus unui astfel de proces din cauza ”tacticii imorale de neiertat”, referindu-se la atacurile care au avut loc asupra civililor ucraineni, scrie BBC, care adaugă că acțiunile liderului de la Kremlin trebuie condamnate ”pentru totdeauna, în cărțile de istorie”.
Lordul Richard Dannett a mai precizat, pentru sursa anterior citată, că moralul joacă un rol important în războaie, precizând că acesta are o foarte mare influență asupra a ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă.
”Când vorbim despre puterea de luptă, există trei componente – există componenta fizică (tancurile, avioanele, echipamentul), există componentele conceptuale (planurile pe care le fac generalii), dar apoi există și componenta morală – aceasta este voința soldaților de a lupta”, a spus lordul Richard Dannett.
Contrastul dintre aparență și realitate
În plus, fostul șef al forțelor armate britanice a comparat realitatea cu iluzia pe care forțele ruse au avut-o, făcând referire la faptul că acestea au fost lăsate să creadă că au invadat Ucraina pentru a o elibera.
”Înțelegem că au fost informați foarte prost, că vor pleca, că se vor mișca rapid, că vor fi primiți ca pacificatori și eliberatori, dar de fapt ceea ce au găsit a fost aceea că forțele armate ucrainene, civilii ucraineni, luptau cu hotărâre împotriva lor. Acești tineri sunt absolut confuzi, mulți dintre ei sunt foarte tineri, speriați, epuizați de săptămâni de exerciții”, a mai spus Lordul Richard Dannett.
Moralul trupelor ruse, slăbit
Lordul Richard Dannett a mai spus că moralul trupelor ruse a slăbit și mai mult din cauza eșecului sistemelor logistice ale armatei, subliniind că ”acești oameni tineri nu numai că sunt speriați, dar acum sunt înfometați, combustibilul pentru tancuri nu este disponibil, așa că au fost puși într-o situație teribilă”.
”Prin urmare, nu este de mirare că armata rusă nu a făcut progrese pe teren. Ei au fost nevoiți să recurgă acum la această tactică imorală, de a bombarda civili lipsiți de apărare”, a spus el.
Nicolae Ciucă a condamnat și el crimele de război ale Rusiei
În cadrul unei dezbateri organizate de Institutul Aspen, vineri, prim-ministrul Nicolae Ciucă a condamnat și el crimele de război ale Rusiei în Ucraina. Șeful Executivului a spus că atacurile rusești sunt ”adevărate crime împotriva umanității.
Alături de alte 38 de state, România cere ca Rusia să fie investigată pentru aceste crime, spune ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, care adaugă că acest lucru a dus la accelerarea anchetei Curții Penale Internaționale.
Lucrurile nu sunt atât de simple
Cu toate acestea, judecătorul Răzvan Horațiu Radu, profesor la Facultatea de Drept din Iași a declarat, pentru RFI, că lucrurile nu sunt simple.
El spune că ”de crimele de război se poate ocupa Curtea Penală Internațională și tribunale ad hoc, cum a fost cel care s-a ocupat de conflictul din fosta Iugoslavie. CPI a început deja o anchetă în Ucraina dar nici Federația Rusă și nici Ucraina nu sunt părți ale Statutului de la Roma din 1998 privind crearea Curții Penale Internaționale, întrucât nu l-au ratificat.”.
Acesta mai spune că ancheta este legitimă ”în condițiile în care, ulterior, Ucraina a recunoscut competența Curții de a cerceta faptele săvârșite pe teritoriul său începând cu anii 2013-2014. Prin urmare, Curtea Penală Internațională este competentă cu privire la eventualele crime de genocid, de război, crime împotriva umanității sau de agresiune săvârșite ca urmare a conflictului din Ucraina.
Dar dacă Rusia nu va recunoaște un eventual verdict, așa cum nu se mai supune nici verdictelor Curții Europene pentru Drepturile Omului după denunțarea Convenției și părăsirea Consiliului Europei? De obicei, verdictele CPI sunt obligatorii dar mecanismele de executare nu sunt încă puse la punct și aici va fi noul efort cerut justiției penale internaționale”.