Condiții pentru Schengen

Cătălin Predoiu a subliniat că perspectiva transferului în masă de cetățeni sirieni sau afgani, migranți ilegali, din Austria în România, a creat „emoție”. El a menționat că, de-a lungul lunilor precedente, au avut loc discuții complicate, dar a remarcat că există o diferență semnificativă față de situația de acum câteva luni.

„Eu nu vreau să evaluez dacă e mult sau e puţin, este altceva, e ceva pe care putem construi, pe care putem continua”, a spus Predoiu.

Ministrul a subliniat că eforturile depuse de delegația română, precum și de delegațiile bulgară și austriacă, împreună cu sprijinul Comisiei și al Președinției spaniole, sunt îndreptate spre obținerea unui rezultat concret în luna decembrie și în cursul anului 2023.

Când a fost întrebat dacă România va îndeplini condițiile pentru includerea în „Air Schengen”, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a explicat că au avut discuții dimineață privind posibilitățile tehnice de a lua o decizie în luna decembrie. El a menționat că aceste discuții au fost pozitive, aducând progrese, dar că încă mai sunt multe aspecte care trebuie discutate.

Măsurile cerute de Viena sunt „adiacente”, spune Cătălin Predoiu

Întrebat despre „condițiile” impuse de Austria, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a clarificat că acestea sunt mai degrabă măsuri adiacente. El a explicat că în documente nu sunt denumite condiții, ci proceduri pe care România le aplică deja.

„În documente nu sunt numite condiţii, sunt numite măsuri adiacente, dar hai să trecem de această semantică”, a precizat ministrul Predoiu.

Aceste proceduri sunt conforme cu criteriile Schengen și Acordul Dublin. Predoiu a subliniat că menționarea lor de către partea austriacă are în vedere dorința ca aceste proceduri să continue să fie aplicate.

De asemenea, a explicat că nu este vorba despre transferul în masă din Austria în România a cetățenilor sirieni sau afgani, ci despre retrimiterea în țara de origine a celor care au intrat inițial în România și au migrat ilegal în Austria. Conform regulilor Dublin, acești migranți ilegali sunt trimiși înapoi în țara de origine, care în acest caz ar fi România.

Cătălin Predoiu a menționat că în acest an este vorba despre 120 de astfel de persoane. El a precizat că, în acest context, România nu e obligată să aducă nimic nou, faţă de ce există în prezent în criteriile Schengen.

Ce a solicitat Austria?

Amintim că, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat luni că a stabilit „condiții clare” pentru Comisia Europeană. Acestea trebuie să fie implementate înainte ca Viena să fie de acord cu „Air Schengen” pentru România, adică ridicarea controalelor la frontiere pentru traficul aerian.

Karner a solicitat, de asemenea, intensificarea controalelor la frontierele terestre și a exprimat dorința ca România și Bulgaria să preia solicitanții de azil, în special afgani și sirieni. Karner a justificat necesitatea controalelor permanente la frontierele terestre prin „problema traficului ilegal de persoane”.

Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil în Austria, doar sub 150 de migranți au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne de la Viena.