drepturile pe care le au in baza contractului individual de munca si anume aceea de a afisa un anumit act normativ intr-un loc vizibil, timp de sase luni de la data publicarii in Monitorul Oficial. Mai exact, este vorba de Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca. Neindeplinirea acestei obligatii de informare de catre angajatori se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 25 si 50 milioane de lei.De ce o astfel de masura acum? Gradul de informare a angajatilor in legatura cu drepturile pe care le au este destul de scazut, iar asta se stie de mult. Guvernantii nu si-au facut prea multe griji pana acum in legatura cu acest fapt. Insa OUG nr. 96/2003 are ceva special: angajatii pot beneficia de drepturile prevazute de aceasta numai in situatia in care ei comunica angajatorilor o anume stare de fapt. Altfel spus, este vorba de niste drepturi care trebuie solicitate intr-o anumita forma.Desigur, exista si alte drepturi care pot fi obtinute doar in cazul in care sunt solicitate. Se pune, pe buna dreptate, intrebarea de ce abia acum se constientizeaza faptul ca angajatii ajung destul de greu sa cunoasca ceea ce este de presupus ca ar trebui si sunt indreptatiti sa stie. Aceasta problema insa poate face obiectul unei analize distincte.Ceea ce isi propune OUG nr. 96/2003 este instituirea unei protectii suplimentare a salariatelor gravide sau care au nascut. Ceea ce ar trebui sa fie o veste buna. Sunt insa destul de proaspete in minte masurile adoptate de catre Guvern in prima jumatate a anului si care limitau in mod drastic indemnizatiile pentru concediul de ingrijire a copilului in varsta de pana la doi ani. In urma presiunilor venite din partea societatii civile, masurile au fost anulate, dar numai partial.O veste buna este aceea ca angajata gravida poate informa angajatorul in legatura cu starea sa fara a se teme ca va ramane in curand fara slujba. Ea poate informa, de asemenea, angajatorul despre faptul ca a nascut recent si/sau ca alapteaza. Anuntul facut in scris de catre salariata in legatura cu aceste stari de fapt, insotit de documentele doveditoare emise de medicul de familie, obliga angajatorul la adoptarea unor masuri prin care:· sa previna expunerea salariatelor in cauza la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea;· salariatele in cauza sa nu fie constranse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz;· sa instiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea, astfel incat sa se verifice conditiile de munca ale salariatelor in cauza;· sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatelor si sa nu anunte alti angajati decat cu acordul scris al gravidelor si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, atunci cand starea de graviditate nu este vizibila.· sa modifice conditiile/orarul de munca sau sa schimbe locul de munca in situatia in care salariatele desfasoara o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea lor ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii;· sa acorde concediu de risc maternal in situatia in care, din motive obiective, nu poate schimba conditiile de munca/locul de munca ale salariatelor ;· sa acorde pauze de alaptare timp de doua ore sau sa reduca, la cerere, programul de lucru cu doua ore pentru salariatele care alapteaza;· sa nu oblige salariatele sa desfasoare munca de noapte sau care are caracter insalubru si/sau penibil;In functie de incadrare, neluarea acestor masuri se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 25 si 100 de milioane de lei.In baza OUG nr. 96/2003 au aparut doua noi tipuri de concediu: concediul postnatal obligatoriu de 42 de zile inclus in concediul de sarcina si lauzie (maternitate) de 126 de zile, si concediul de risc maternal. Deoarece Legea nr. 19/2000 permitea compensarea celor doua concedii (de sarcina si respectiv de lauzie), noua prevedere va obliga salariatele care abia au nascut sa stea in concediu postnatal cel putin 42 de zile. Fiind parte din concediul de sarcina si lauzie, concediul postnatal se va plati in aceleasi conditii ca si acesta.O discutie separata trebuie facuta in cazul concediului de risc maternal. Acesta se poate acorda pentru maximum 120 de zile, inainte de concediul de maternitate si/sau dupa nastere, in conditiile in care nu se solicita concediul de ingrijire a copilului pana la doi ani (sau pana la trei ani in cazul copilului cu handicap). Concediul se acorda la recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist. Cuantumul indemnizatiei pentru concediul de risc maternal este egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate in cele zece luni anterioare solicitarii, pe baza carora s-a achitat contributia de asigurari sociale de stat. Concediul va fi acordat in baza unui certificat medical emis de catre medicul de familie sau de catre medicul specialist.OUG nr. 96/2003 se va aplica incepand cu 1 februarie 2004, moment din care vom putea spune ca modifica si completeaza Legea nr. 19/2000, desi nu se precizeaza explicit acest lucru. Legiuitorul, care ar fi trebuit sa fie cel care sa avertizeze asupra acestui fapt, a uitat. Asta nu inseamna ca noi, contribuabilii, ne putem permite sa uitam. La fel ca intotdeauna vom citi, vom lua notite si ne vom stradui sa fim buni executanti. Ideal ar fi sa o facem din convingere, si nu de teama sanctiunilor.
1. Salariatele gravide sau care au nascut pot lua, in conditiile OUG nr. 96/2003, concediu de risc maternal. Cuantumul indemnizatiei care se acorda in acest caz este egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate in cele zece luni anterioare solicitarii, pe baza carora s-a achitat contributia de asigurari sociale de stat.
2. Compensarea concediului de sarcina cu cel de lauzie este limitata. Prin introducerea concediului postnatal obligatoriu de 42 de zile, rezulta ca se poate prelungi concediul de sarcina la maximum 84 de zile, si nu 126, cum prevede Legea nr. 19/2000.
3. Baza de calcul al indemnizatiei pentru concediul de crestere a copilului pana la varsta de doi ani se determina diferit:· pentru persoanele care anterior datei de 17 martie 2003 au avut calitatea de asigurat in sistemul public de pensii, baza de calcul se stabileste ca medie a veniturilor pe ultimele 6 luni;· pentru persoanele care au sau vor avea calitatea de asigurat dupa data de 17.03.2003, baza de calcul a indemnizatiei este reprezentata de salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru aceleasi persoane, stagiul de cotizare se prelungeste de la sase luni la zece luni.