Companiile care ne vor administra banii de pensii private plătiţi pe durata vieţii active vor avea grijă de multiplicarea acestor fonduri, dar nu şi de plata efectivă a rentelor viagere. Peste 20-30 de ani, pentru a încasa efectiv pensia, va trebui să încheiem contracte cu alţi furnizori.
În sistemele cu contribuţii definite, cum sunt cel românesc sau cele din restul ţărilor din regiune, precum Bulgaria sau Polonia, angajaţii ştiu nivelul sumelor cu care contribuie la pensia privată, însă nu cunosc ce pensii vor primi la bătrâneţe. În termen de trei ani de la intrarea în vigoare a legilor care reglementează cadrul general al condiţiilor de pensionare, urmează să se adopte o lege specială privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor reglementate şi supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
„În acest sens, CSSPP se va implica şi va acorda susţinerea necesară Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în elaborarea reglementărilor primare privind modul de calcul şi plata anuităţilor, care să cuprindă dispoziţii comune pentru cele două componente ale sistemului de pensii private“, spun reprezentanţii comisiei. Potrivit lor, în procesul de elaborare a acestor reglementări, se vor studia prevederi similare din statele membre ale Uniunii Europene şi se vor avea în vedere date ştiinţifice, inclusiv date biometrice şi date statistice publicate de către Institutul Naţional de Statistică.
Deşi sistemul românesc de pensii private a fost implementat târziu, printre ultimele din Europa, este considerat în acelaşi timp şi unul dintre cele mai bune de către specialişti. Pur şi simplu, românii vor putea beneficia de expertiza celor care au încercat înaintea noastră sistemele de pensii private. Astfel se vor putea evita greşelile făcute de alţii. La nivel teoretic, legislaţia pensiilor private în România este cu un pas înaintea celei din Europa, unde statele trec abia acum de la „beneficii definite“ la „contribuţii definite“.
Acum, companiile care se întrec pentru a atrage cât mai mulţi clienţi cărora să le administreze pensiile private au ca obiective aducerea de câştiguri contribuabililor, pe baza banilor strânşi în cont. Administratorii vor trebui să dovedească o pricepere cât mai bună în administrarea activelor şi efectuarea plasamentelor, fie ele pe bursă, în obligaţiuni sau depozite bancare. Aceasta doar până la vârsta efectivă de pensionare a clientului. Mai departe, contribuabilul va trebui să încheie contracte cu furnizori de pensii, cei care vor calcula rentele viagere pe care le vom primi efectiv la bătrâneţe, pe baze actuariale, similar asigurărilor de viaţă.
Având în vedere că mulţi dintre administratorii de pensii de azi au în spate societăţi de asigurări, acestea din urmă se vor ocupa, cel mai probabil, şi de plata efectivă a pensiilor, adică de faza „pay-out“. În plus, în perioada plăţilor, o parte din active vor rămâne în continuare plasate pe piaţa de capital, astfel că furnizorii vor trebui să se priceapă şi la administrarea activelor.
Licenţa de furnizare de pensii va fi diferită de cea de administrare. „Cel mai probabil, administratorii de pensii care vin din sectorul asigurărilor de viaţă vor fi şi furnizori de pensii“, spune Radu Vasilescu, directorul general al ING Fond de Pensii.
Detaliile furnizării, după apariţia unei legi speciale
La capătul perioadei de cotizare, contul în care s-au acumulat fonduri prin contribuţiile făcute din salariu, la care se adaugă randamentele obţinute de administratorii de pensii, va fi împărţit la numărul de luni dintre vârsta de pensionare şi speranţa totală de viaţă. Aceasta diferă însă pentru bărbaţi şi femei. Detaliile vor veni însă odată cu legea specială privind calculul şi plata pensiilor.
„Aşa cum s-a procedat şi până în prezent, în cazul proiectelor de norme elaborate în aplicarea legislaţiei din domeniul pensiilor private, vom supune dezbaterii publice oricare proiect elaborat, inclusiv proiectul privind furnizorii de pensii private. Cu această ocazie, cei interesaţi vor putea să ne transmită punctele lor de vedere şi să participe la definitivarea proiectului respectiv“, spun reprezentanţii CSSPP.
Acum, administratorii de pensii private se angajează să administreze banii cu bună-credinţă, conform prospectului fondului de pensii ales, însă nu fac promisiuni privind plata anuităţilor.
„La finalul perioadei de contribuţii, sfârşeşti cu o sumă într-un cont, a cărei mărime depinde de contribuţiile efectuate, dar şi de randamentul obţinut de administrator. Mai apoi se negociază contractul cu un furnizor de pensii, în funcţie de calculul actuarial“, spune Radu Vasilescu.
Fiecare pensionar îşi va putea alege modalitatea de plată cea mai convenabilă pentru el. Aceasta ar putea consta în plata unei sume unice sau în mai multe plăţi, sub forma rentelor viagere. Dacă sistemul de administrare a contribuţiilor va funcţiona la parametri optimi, iar administratorii vor aduce randamente satisfăcătoare în conturile contribuabililor, aşa cum au dovedit în celelalte ţări din regiune, românii vor putea beneficia de pensii de până la 80% din salariul lunar al vieţii active.
«Cel mai probabil, administratorii de pensii care vin din sectorul asigurărilor de viaţă vor fi şi furnizori de pensii.»
Radu Vasilescu, director general ING Fond de Pensii
Cum si când ne primim pensiile private
PROIECT
În trei ani de la intrarea în vigoare a fiecărei legi (Legea nr. 411/2004 şi legea nr. 204/2006) care reglementează cadrul general al pensionării, se va adopta o lege specială privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private.
PENSII FACULTATIVE
Pentru pensiile facultative, legea impune o perioadă de cotizare de minimum 90 de luni, cu limita de vârstă de 60 de ani. Pentru cei peste 52 de ani, pensiile private nu sunt accesibile. În schimb, acestea pot fi substituite cu asigurări de viaţă.
PENSII OBLIGATORII
Pentru pensiile private obligatorii, trebuie să cotizăm minimum 20 de ani. Vârsta legală de pensionare pentru Pilonul II este de 65 de ani.
COTIZAŢII
În primul an, cotizaţia va fi de 2% din salariul brut, procentaj care va creşte gradual, cu câte 0,5 puncte procentuale pe an, până la 6%, în opt ani de funcţionare a sistemului de pensii private obligatorii.
