Oligarhii, mai puțin puternici sub Vladimir Putin
Rusia lui Vladimir Putin rămâne modelul perfect al unei societăți conduse de oligarhi în complicitate cu puterea politică, scrie AP într-un comentariu.
E greu de spus acum câtă putere politică mai deține oricare oligarh al Rusiei. La câteva ore după ce Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina, o întâlnire televizată pe care a avut-o la Kremlin cu industriași și antreprenori de top a arătat cum s-a schimbat dinamica: Putin le-a spus clar și la obiect că nu are de ales decât să invadeze Ucraina.
În ciuda consecințelor asupra averilor lor, la care magnații ruși se așteptau după izbucnirea războiului, ei au fost nevoiți să înghită pastila amară: puterea era a lui Putin, nu a lor.
Oligarhii get-beget
După prăbușirea Uniunii Sovietice, oamenii de afaceri iscusiți, care începuseră deja să se orienteze după ce controalele guvernamentale au slăbit sub politicile „perestroikăi”, inițiate de fostul președinte Mihail Gorbaciov, au profitat de privatizarea industriilor de stat pentru a înființa rapid tot felul de companii.
Matematicianul Boris Berezovski a devenit personificarea oligarhilor, devenind cel mai mare dealer pentru cel mai mare producător de automobile din Rusia. El a preluat conducerea companiei petroliere Sibneft, a companiei aeriene Aeroflot și a obținut controlul celui mai mare canal TV al Rusiei, fostul ORT.
Pe lângă Berezovski, alte personaje proeminente ale Rusiei au fost mogulul mass-media Vladimir Gusinski, al cărui canal, NTV, l-a făcut foarte influent, și magnații petrolului, Mihail Hodorkovski și Roman Abramovici.
Noua ofertă a lui Vladimir Putin
La preluarea mandatului, Vladimir Putin a fost conștient de resentimentele pe care rușii obișnuiți le aveau față de ultrabogați, care prosperau în timp ce milioane de oameni se luptau cu schimbările economice. În vara anului 2000, Putin s-a întâlnit la Kremlin cu cei mai mari oligarhi. Întâlnirea s-a ținut cu ușile închise, dar ulterior presa a scris că mesajul liderului de la Kremlin a fost clar: stați departe de politică și nimeni nu se va atinge de averea voastră!
„Garanția a fost că averile adunate înainte de președinția sa ar putea fi păstrate de proprietarii lor, iar acest lucru nu s-a schimbat niciodată”, a scris analistul Carnegie Endowment for International Peace, Alexandra Prokopenko, într-un comentariu. „Loialitatea este ceea ce Vladimir Putin prețuiește mai presus de orice”, a subliniat ea.
Berezovski începuse deja să-l critice pe Vladimir Putin. În câteva luni, a părăsit Rusia, ajungând în Regatul Unit unde i s-a acordat azil, în 2003. Zece ani mai târziu, a fost găsit mort. Un examen post-mortem controversat indica faptul că s-a spânzurat.
Gusinski, ale cărui posturi de televiziune l-au criticat intens pe Vladimir Putin, a ajuns la închisoare pe fondul unei anchete privind deturnare de fonduri. În câteva săptămâni, a acceptat să-și vândă proprietățile și a părăsit țara.
Hodorkovski, considerat cel mai bogat om al Rusiei la acea vreme, a înființat grupul Societății Deschise, neascunzându-și ambițiile politice. A fost arestat în 2003, când forțele speciale au năvălit în avionul său privat. A petrecut zece ani în închisoare pentru:
- evaziune fiscală
- delapidare
Putin l-a grațiat și a părăsit Rusia.
Viitorul oligarhilor
În ciuda faptului că averile lor au avut de suferit în urma războiului din Ucraina, majoritatea ultrabogaților Rusiei rămâne tăcută sau lansează critici cu valoare de simbol.
Oleg Tinkov a fost una dintre puținel excepții, denunțând războiul și numindu-i pe susținătorii conflictului „proști”. A părăsit țara la sfârșitul anului 2022 și ulterior a renunțat la cetățenie.
Mikhail Fridman, co-fondator al celei mai mari bănci private din Rusia, a numit războiul o tragedie. El a cerut să se pună capăt „vărsării de sânge”.
El deține cetățenie israeliană și a trăit în Marea Britanie. Se pare că s-a întors la Moscova după ce au început luptele dintre Israel și Hamas.
„Chiar dacă elitele mormăie, continuă să dea dovadă de loialitate”, a scris Prokopenko.
Și alți analiști sugerează că loialitatea nu a fost suficientă pentru Vladimir Putin. El ar dori să creeze un nou cadru pentru superbogați. Este vorba despre cei care îi sunt datori în urma:
- distribuirii bunurilor pe care statul le-a confiscat de la companiile străine care au părăsit Rusia
- prin invalidarea privatizărilor din anii 1990
Analistul Nikolai Petrov de la Institutul Regal al Afacerilor Internaționale din Marea Britanie a scris că Rusia este implicată în ”deprivatizare”. „Cu scopul de a redistribui bogăția unei noi generații de indivizi, mai puțin puternici, și de a susține poziția președintelui”.
„Se creează un nou grup de oligarhi de stat, cvasi-proprietari, cu averile și controlul redistribuite de la „vechii nobili” către noua nobilime”, a spus el.
