Rafinaria Rafo Onesti se afla intr-o situatie extrem de dificila, determinata de marile datorii acumulate in ultimii ani si de rezultatele financiare slabe, care inregistreaza - an dupa an - pierderi insemnate. Rafo a fost oprita in urma cu 14 luni, de abia in toamna trecuta reusind sa reintre in functie, dar nu mai mult de doua saptamani. Cu aproape 60% din capitalul social aflat in proprietatea FPS, rafinaria are in prezent 2.500 de angajati, din care 200 urmeaza sa fie disponibilizati. Princi
Rafinaria Rafo Onesti se afla intr-o situatie extrem de dificila, determinata de marile datorii acumulate in ultimii ani si de rezultatele financiare slabe, care inregistreaza – an dupa an – pierderi insemnate. Rafo a fost oprita in urma cu 14 luni, de abia in toamna trecuta reusind sa reintre in functie, dar nu mai mult de doua saptamani. Cu aproape 60% din capitalul social aflat in proprietatea FPS, rafinaria are in prezent 2.500 de angajati, din care 200 urmeaza sa fie disponibilizati. Principala cauza a caderii financiare a fost lipsa de ritmicitate in aprovizionarea cu titei. O veste buna este aceea ca Rafo Onesti va primi, timp de cel putin sase luni, 200.000 tone titei lunar, dupa cum ne-a declarat directorul general, Constantin Ursu. Profitand de un contract in curs de demarare, care-i va aduce, asadar, necesarul de titei, Rafo va porni activitatea, in asteptarea unui cumparator care sa satisfaca conditiile impuse de FPS.
Unul dintre cei ce doresc achizitionarea Rafo Onesti este Grupul Industrial-Financiar Ascom SA din Republica Moldova. Domnul Ursu nu ar avea nimic impotriva ca Ascom sa devina noul proprietar: „Orice investitor care poseda surse de titei si are posibilitati de a desface produsele prelucrate este binevenit la Rafo. Cererile investitorilor de acordare de facilitati vor face obiectul negocierilor dintre Ascom – sau alti posibili cumparatori – si FPS, noi nu le comentam, dar este sigur ca facilitatile care vor fi – daca vor fi – acordate vor crea un confort in activitatea respectivului investitor. Orasul Onesti si Rafo vor avea un beneficiu direct daca rafinaria va fi privatizata, fara sa se adopte insa o solutie care sa conduca la arierate”.
Dar care este planul de privatizare propus de GIF Ascom? In linii mari, schema consta in livrarea anuala, de catre Ascom Grup, a circa trei milioane de tone de titei in portul Constanta, transportul lui prin conducta Constanta – Onesti pentru a fi prelucrat la Rafo si comercializarea produselor rezultate in Republica Moldova – in proportie de circa 70% – si in zona de nord-est a Romaniei.
Modernizarea Rafo costa 80 de milioane de dolari
Presedintele Grupului, Anatol Stati, spune ca „scopul final este asigurarea Republicii Moldova cu produse petroliere din surse proprii, pentru care avem nevoie de sprijin politic, intrucat este vorba de un interes strategic al tarii”. Grupul moldovean Ascom se ocupa cu exploatarea zacamintelor de titei din zona Marii Caspice – in Turkmenistan si Kazahstan, avand asadar propria sursa de materie prima. Pentru ca piata produselor petroliere din Republica Moldova este asigurata acum in exclusivitate prin importuri, conducerea GIF Ascom a elaborat un plan de realizare a unei alternative de aprovizionare, plan in care este inclusa cumpararea Rafo Onesti.
Titeiul – provenit din exploatarile proprii, dar si de pe urma unor contracte comerciale din zona Marii Caspice si Golfului Persic – urmeaza a fi adus la Constanta, iar de aici, pe conducta deja existenta, ar urma sa aprovizioneze fluxul de productie al Rafo Onesti. Daca reuseste sa cumpere cele 60% de actiuni de la FPS, GIF Ascom intentioneaza sa modernizeze si sa retehnologizeze rafinaria, procese care ar necesita investitii de aproximativ 80 de milioane de dolari, conform estimarilor facute de firma moldoveana. Produsele rezultate vor fi distribuite in majoritate in Republica Moldova si partial in regiunea de nord a Romaniei, zona de acoperire a rafinariei. Produsele albe (benzine si motorine) destinate Republicii Moldova vor fi pompate pe o conducta ce urmeaza a fi construita si care va lega Rafo de Chisinau. Aceasta investitie este evaluata la circa 25 de milioane USD. Produsele grele (pacura si alti combustibili lichizi) destinate Moldovei ar urma sa fie transportate pe calea ferata pana la depozitul Parlita de langa Ungheni, unde exista linie de tip european care nu necesita schimbarea boghiurilor, deci costuri suplimentare. Vanzarea in detaliu a produselor s-ar face prin retelele existente atat in Moldova, cat si in Romania.
Din estimarile facute de GIF Ascom, sistemul de productie si transport care ar include astfel Rafo Onesti ar putea aduce venituri suplimentare la bugetele Romaniei si Republicii Moldova de peste 200 milioane USD anual pentru fiecare tara in parte. In sprijinul initiativei Grupului Ascom a sarit si guvernul de la Chisinau, care a transmis mai multe scrisori (25 decembrie 1998, 25 mai 1999, 17 aprilie 2000) omologilor romani, precizand ca Rafo Onesti poate fi considerata un obiectiv de importanta strategica pentru economiile de pe ambele maluri ale Prutului. Scrisorile oficiale de sprijin nu omit sa preia si solicitarile Ascom, adica, scutirea Grupului de preluarea datoriilor acumulate de rafinarie pana in prezent, esalonarea datoriilor rafinariei fata de furnizorii de titei, esalonarea platilor catre FPS, acordarea unei vacante fiscale de minimum cinci ani si crearea unui regim de facilitati astfel incat plata energiei electrice, termice si a gazelor si costurile de operare a titeiului prin Oil Terminal Constanta sa nu depaseasca nivelul tarifelor mondiale.