Conducta mai lentă. Pentru această conductă nu avem tablouri. Artiștii nu l-au pictat pe premierul bulgar Boiko Borisov la supravegherea acestei construcții, deși el a fost acolo de multe ori.

Această conductă este de două ori mai scurtă decât segmentul bulgar al Turk Stream, a cărui construcție nu numai că a fost imortalizată pe pânză, ci a fost și finalizată în doar un an. Dar această conductă nu a fost construită încă. Care este diferența?

Există lucruri în comun între conducta Turk Stream, care vine din Turcia și ajunge în Serbia, și interconectorul, care ar trebui să conecteze rețelele din Bulgaria și Grecia.

Ambele au fost declarate de autorități ca fiind proiecte prioritare. Gazul natural trebuie transportat pe ambele. Cu toate acestea, există și diferențe.

Balkan Stream, așa cum numește premierul bulgar Boiko Borisov secțiunea bulgară a Turk Stream, a fost construit în doar un an și ceva. Iar interconectarea sistemelor de gaze dintre Bulgaria și Grecia nu este finalizată de mai bine de 10 ani.

Există și o altă diferență – conducta către Serbia va transporta gaze rusești. Conducta dintre Bulgaria și Grecia este concepută ca o alternativă la gazul rusesc. Potrivit experților, acesta este motivul întârzierii.

Conducta mai lentă. Începutul într-o iarnă rece

Timp de o săptămână, în gerul din ianuarie 2009, Bulgaria a rămas fără livrări de gaze naturale. Radiatoarele oamenilor din multe orașe s-au oprit. Școlile și spitalele au rămas în frig. Activitatea mai multor afaceri a încetat. Toate acestea s-au întâmplat din cauza unei dispute între Rusia și Ucraina, în urma căreia Moscova a decis să oprească tranzitul de gaze naturale prin țara vecină ei.

Bulgaria a fost una dintre cele mai afectate țări, deoarece nu a avut o sursă alternativă de gaze naturale și s-a bazat exclusiv pe livrări din Rusia.

În urma crizei gazelor naturale din 2009, necesitatea diversificării aprovizionării cu gaze naturale a devenit evidentă pentru toată lumea. Astfel, ideea conectării rețelelor de transport de gaze din Grecia și Bulgaria între Komotini și Stara Zagora s-a conturat ca o prioritate nu numai pentru Bulgaria, ci pentru întrega Europă de Sud-Est. Scopul proiectului este de a permite gazului natural să intre în Bulgaria printr-o rută diferită și din surse diferite.

Au trecut 12 ani de la criza gazelor naturale din 2009. Cu toate acestea, interconectorul cu Grecia nu este încă finalizat.

Construcția conductei cu o lungime de 182 km a început abia în mai 2019 și prin contract ar fi trebuit să fie finalizată până în aprilie anul acesta. Nu este sigur că acest lucru se va întâmpla, deoarece firma de construcții a solicitat o prelungire a termenului până la sfârșitul anului.

Interconectorul cu Grecia a fost menționat de o serie de experți, de instituțiile europene și de Statele Unite, ca fiind unul cheie pentru securitatea energetică a Bulgariei.

Actualul guvern a subliniat în repetate rânduri importanța diversificării aprovizionării cu gaze naturale în Bulgaria. Cu toate acestea, spre deosebire de continuarea Turk Stream prin Bulgaria, care a început construcția în toamna anului 2019 și furnizează deja gaze naturale rusești Serbiei, interconectorul nu este încă finalizat.

Ce are de câștigat Bulgaria de pe urma interconectorului

Scopul construirii interconectorului este de a conecta rețeaua bulgară de transport de gaze la conducta greacă și Trans-Adriatică (TAP) și, astfel, să garanteze aprovizionări din alte surse decât compania rusă de stat Gazprom.

„Însăși existența acestui interconector îmbunătățește mult poziția de negociere a Bulgariei față de furnizorul dominant, care era un furnizor de monopol în momentul începerii proiectului”, a declarat Traicio Traikov, ministru bulgar al economiei, energiei și turismului, în perioada 2009-2012, în primul guvern al lui Borivsov, pentru Europa Liberă. Exact în această perioadă a început treaba la proiect.

„Prin urmare, pentru Bulgaria, existența acestui proiect are o importanță strategică, depășind cu mult avantajele economice concrete ale funcționării sale ca întreprindere comercială”, a spus Traikov.

Dar și beneficiile concrete ale proiectului sunt, de asemenea, evidente.

„Interconectorul cu Grecia ne-ar permite să primim în cantități mult mai mari decât până acum posibilele cantități de gaze din Azerbaidjan, care în prezent vin prin TAP și TANAP [gazoductele] prin conexiunea inversă cu Grecia de la Kulata”, a declarat, pentru Europa Liberă, Asen Vasilev, ministru al economiei și energiei din martie până în mai 2013.

El a adăugat că se așteaptă ca gazele găsite în estul Mediteranei, precum și terminalele de gaze lichefiate grecești și turcești să fie incluse în această infrastructură. De la începutul anului 2021, în Bulgaria este livrat gaz natural din Azerbaidjan în baza contractului de 1 miliard de metri cubi pe an între compania azeră Socar și Bulgargaz.

Cu toate acestea, interconectorul cu Grecia nu este finalizat și, prin urmare, acest gaz este importat prin conexiunea Kulata – Sidirokastro.

Acest lucru nu permite ca întreaga cantitate convenită de gaz să intre în Bulgaria. În loc de 1 miliard de metri cubi pe an, în nouă luni (până la sfârșitul anului pentru gaze 2020-2021) de acolo vor intra 225 de milioane de metri cubi de gaz azer, a menționat Ministerul Energiei ca răspuns către Europa Liberă.

Interconectorul poate transporta 3 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an, iar în cazul în care există interes pe piață, capacitatea acestuia poate fi mărită la 5 miliarde de metri cubi.

Consumul anual de gaz în Bulgaria este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi. Cinci companii au capacitate rezervată, potrivit companiei ICGB, care construiește interconectorul. Americana Linden Energy a rezervat 276 de milioane de metri cubi pentru o perioadă de 20 de ani.

Pentru aceeași perioadă, o capacitate a fost rezervată și de Bulgargaz și de compania greacă DEPA (200 de milioane de metri cubi).

Compania italiană Edison a rezervat 100 de milioane de metri cubi, dar pentru o perioadă mai scurtă. Compania azeră SOCAR are, de asemenea, o capacitate rezervată.

De ce 12 ani?

Ministerul Energiei a explicat întârzierea proiectului prin pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, acesta a început în 2020, iar proiectul pentru interconectorul cu Grecia este pe ordinea de zi de la criza gazului din ianuarie 2009.

Când Traicio Traikov a devenit ministru al economiei și energiei, în august 2009, un acord de acționariat pentru proiect a fost deja semnat între holdingul bulgar de energie (BEH) cu o participație de 50% și consorțiul dintre corporația publică de gaze din Grecia DEPA și grupul energetic italian Edison, care participă și el cu 50%. Potrivit lui Traikov, există „bombe” în acordul propriu-zis.

Cum ar fi, de exemplu, clauza care prevede ca, în cazul unei dispute nerezolvate între acționari, societatea să fie lichidată și activele sale vândute la licitație. Acest lucru a fost corectat ulterior, arată publicația bulgară Dnevnik.

 

Sursă foto: Dreamstime