Parlamentul European a votat o rezolutie prin care se solicita efectuarea unui studiu suplimentar inainte de deschiderea lucrarilor pentru conducta de gaz ce va lega Rusia de Germania, prin Marea Baltica. Presa de la Moscova a primit vestea cu raceala, tratand-o ca un negustor care este amanat de cumparator in timp ce este fugarit de camatari. Cotidianul „Komersant” titreaza „Parlamentul European a votat impotriva Nord Stream”, cand in fapt, votul nu a fost unul de anulare a proiectului. Concret, europenii doresc un studiu din care sa reiasa clar daca viitoarea conducta ar avea, sau nu, un impact negativ asupra mediului.
„Komersant” mai infiereaza aproape cu manie proletara rezolutia, catalogand-o drept „scandaloasa rezolutie” care este etichetata drept „primul protest oficial al UE” fata de proiect. Punctul care enerveaza cel mai tare este faptul ca documentul solicita cautare unor rute alternative. Acest termen inseamna pentru rusi trasarea conductei prin Ucraina (cu care este in plina cearta pe tema unor datorii neplatite, tot din vanzarea gazului), prin Belarus (suparata de majorarea tarifelor si cu gandul la taxele pe care le va incasa pentru o noua conducta), prin Letonia si Lituania (tari cu o atitudine rezervata fata de Rusia) sau prin Marea Barents, in apele Norvegiei, care este in fapt principalul competitor al Rusiei pe piata gazelor din UE. Variante mai la sud ar fi prin Turcia (care isi face calcule pentru o conducta care sa vina direct din Turkmenistan p[rn Caucaz) sau prin Marea Neagra, dar conducta ar iesi in Romania sau Bulgaria, tari interesate de strangerea relatiilor mai mult cu Vestul, decat cu Rusia.
Asadar, Nord Stream ar fi cam ultima solutie pentru Rusia. Proiectul de rezolutie a fost votat de 543 de parlamentar in timp ce 60 s-au opus. Principalul vinovat pentru votul din legislativul este in viziunea celor de la Komersant Polonia, „care face orice pentru a amana proiectul”. Conducta ar urma sa porneasca din zona Viborg, din Rusia si sa treaca pe sub Marea Baltica si sa iasa pe tarmul baltic al Germaniei, la Greifswald. In total ar avea o lungime de 1.200 km si ar avea o capacitate de 27,5 miliarde de metri cubi anual.
