Actionarii Astra sunt FPS - 75,6%, SIF Muntenia - 5,676%, SIF Transilvania - 5,676%, SIF Banat-Crisana - 5,676% si SIF Moldova - 5,676%, alti actionari - 1,618%. Cea de-a cincea societate de investitii financiare, SIF Oltenia, actionar pina de curind cu acelasi procentaj ca si celelalte SIF-uri, si-a cedat actiunile catre FPS, dobindind la schimb un procentaj de 9% din actiunile Asirom. Privatizarea Astra va avea loc prin oferta publica de vinzare facuta de FPS pe piata secundara Rasdaq, pretul
Actionarii Astra sunt FPS – 75,6%, SIF Muntenia – 5,676%, SIF Transilvania – 5,676%, SIF Banat-Crisana – 5,676% si SIF Moldova – 5,676%, alti actionari – 1,618%. Cea de-a cincea societate de investitii financiare, SIF Oltenia, actionar pina de curind cu acelasi procentaj ca si celelalte SIF-uri, si-a cedat actiunile catre FPS, dobindind la schimb un procentaj de 9% din actiunile Asirom. Privatizarea Astra va avea loc prin oferta publica de vinzare facuta de FPS pe piata secundara Rasdaq, pretul de tranzactionare al unei actiuni situindu-se i jurul valorii de 90.000 lei/actiune de la o valoare nominala de 25000 lei/actiune.
Capitalul social actual al companiei este de 50,4 miliarde lei, la acest indicator Astra situindu-se i primele zece companii de pe piata asigurarilor. Dincolo de datele de piata, interesul pentru achizitionarea companiei pare destul de scazut, iar motivul principal nu este doar pretul de tranzactionare al actiunilor. infiintata i 1990 prin divizarea fostului Adas, Astra a preluat sectorul de activitati externe (reasigurari, i principal) al fostului asigurator de stat.
Pe o piata virgina si cu un capital deloc de neglijat la acea vreme, compania a obtinut an de an performante notabile. Atuul esential l-a reprezentat isa personalul companiei. Lucrind pe contracte de reasigurare cu firme straine, cei 52 de angajati cu care Astra a pornit la drum erau deja familiarizati cu piata libera, dovedind spirit comercial si avind deschiderea spre comunicare pe care ti-o da contactul cu democratiile vest -europene.
Declinul a iceput anul trecut
Ca urmare, compania s-a adaptat treptat nevoilor pietei. in 1991, de exemplu, mai mult de 94% din portofoliul companiei era format din asigurari maritime, Astra fiind practic dependenta de icasarile obtinute din aceasta categorie de asigurari. Cum isa majoritatea armatorilor s-au dovedit rau-platnici, Astra si-a diminuat procentajul de asigurari maritime din portofoliu, ajungind ca acestea sa mai reprezinte numai 36,7% i 1996 si doar 8% un an mai tirziu. Concomitent, a crescut ponderea asigurarilor auto (obligatorii si facultative) de la 38,65 i 1996 la 71% i 1998 si la 82,2% i 1999, Astra trecind i extrema cealalta si devenind dependenta de aceasta data de icasarile din asigurari auto (fenomen specific, de altfel, itregii piete a asigurarilor).
Cind organismul de supraveghere a iceput sa faca clasamente anuale, ascensiunea Astra s-a vazut i cote de piata. Pina i 1999, compania a ocupat ani la rind locul secund dupa Asirom, cu procente constant i crestere, respectiv 8,99% i 1997 si 11,11 i 1998, i timp ce procentele Asirom erau mereu i scadere, respectiv 48,28% i 1997 si 43,26% un an mai tirziu. Faptul, demn de semnalat, reflecta o realitate: aceea ca i conditiile diversificarii pietei prin aparitia unor noi competitori, Astra facea fata mai bine situatiei decit Asirom. in ultimii doi ani isa, lucrurile s-au schimbat radical, 1999 si 2000 fiind pentru Astra ani de declin.
Cauzele sunt multiple. Din ratiuni salariale, cei mai buni specialisti au migrat spre alte companii, i special spre ASIT, contribuind la itarirea imaginii i piata a societatii lui Ion L?iriac. Fara oameni cu deschiderea necesara, Astra si-a ichis canalele de comunicare cu exteriorul, izolindu-se tot mai mult pe masura ce reclamatiile privind neonorarea obligatiilor fata de clienti s-au imultit. Birocratia s-a instalat i special la nivelul despagubirilor la daune auto, clientii fiind nemultumiti de tergiversarea platilor.
La rindul lor, brokerii au iceput sa nu mai recomande firmelor pe care le reprezentau serviciile companiei, pentru a nu-si strica astfel reputatia pe piata. „Am pierdut un client important pentru noi (Shell), isi aminteste Valentin L?uca, directorul Marsh Rominia, pentru ca Astra nu si-a achitat obligatiile la timp fata de acesta. Orice icercare de comunicare cu conducerea companiei pentru a remedia deficientele s-a dovedit inutila, motiv pentru care am itrerupt colaborarea”, spune L?uca”.
Seriozitatea si siguranta unei societati care are i spate ca actionar statul a iceput astfel sa fie pusa la idoiala, fapt reflectat i cotele de piata iregistrate de companie. De la un procentaj din piata de 11,11% cit avea i 1998, Astra a scazut i 1999 la 9,89%, pierzind si locul secund itr-un clasament provizoriu pe primul trimestru al acestui an, i favoarea Omniasig.
Schimbarea conducerii la iceputul acestui an a adincit si mai mult criza traversata de companie. in locul specialistilor plecati la alte societati, noua administratie a angajat peste 800 de oameni noi, fara nici un fel de experienta i asigurari, majoritatea provenind din defuncta Bancorex. FPS a simtit momentul dificil, scotind Astra la vinzare. La ora privatizarii, dincolo de datele obiective reprezentate de marimea rezervelor, capital social etc., singurul atu al companiei a mai ramas existenta unei retele teritoriale extinse. Cine va cumpara compania va trebui sa investeasca isa multi bani pentru a-i reda credibilitatea de altadata.