Uitându-se zilnic la ea, șefulețul nostru pus de la partid (nu contează care) visează în general să lege orașele României între ele. Evident, printr-un proces din care să-și încaseze eventual și o șpăguță. În ceea ce privește transporturile, visul nostru de aur este să legăm Bucureștiul de Brașov după ce am reușit să legăm Bucureștiul de Constanța. Nimeni nu are în minte o hartă europeană de transport, unde avem autostrăzi care pornesc de la Lisabona și care se opresc la 20 de kilometri de Borș. Motivul pentru care se opresc?
După ce ungurii și-au brăzdat țara cu autostrăzi (șase la număr), nu au putut să obțină un răspuns de la autoritățile române dacă să prelungească autostrada către Arad, unde se termină coridorul IV pe care am promis la Bruxelles că îl facem, sau către Borș, unde se termină Autostrada Transilvania. Problema fundamentală a României este, în acest moment, să legăm infrastructura românească de infrastructura Uniunii Euro­pene. Nu ne folosește să mergem pe autostradă de la Turda la Gilău, trebuie să alegem în primul rând orice punct al României (și cel mai ușor este dintr-un punct vestic) și să construim drumurile de la graniță către interiorul țării. Astfel, chiar dacă vom inaugura zece kilometri de autostradă, cum am făcut în acest an, sau 40, cum am reușit în 2008, acei kilometri vor fi legați de vestul Europei și vor crea natural un coridor de dezvoltare care va pulsa profit în economia românească. Iar acea parte a economiei va putea să transfere produse ușor către Viena, Berlin și Paris.
Conexiunea la drumuri nu este singura. Același lucru este valabil pentru conexiunea pe Dunăre (care are nevoie de investiții), conexiunea feroviară, precum și conexiunile de rețele de energie și gaz. În București, legarea aeroportului de rețeaua de metrou a orașului e mai importantă decât prelungirea uneia din celelalte magistrale. La Craiova, Ford nu are cum să exporte mașinile pe care le va produce. Din punct de vedere bugetar, după ce ai prioritizat o anume autostradă, nu ai voie, ca țară, să îți schimbi părerea pe parcurs. După sute de milioane de euro cheltuite și zece kilometri inaugurați anul trecut, finanțarea pentru Autostrada Transilvania s-a oprit. În schimb un alt proiect, Coridorul IV, devine prioritar, în condițiile în care nu e trecut în priori­tățile anunțate de până acum. Când observ toate aceste lucruri, mă gândesc automat și la un alt tip de conexiuni: cele între neuronii din capul conducătorilor noștri.
Răzvan Orășanu a fost consilier al primului-ministru (2005-2009)