Conferinţa CAPITAL: Industria extractivă – miliarde de euro din minerit

România a reintrat pe harta investitorilor strategici, doar că procedurile greoaie şi întârzierile înregistate în derularea unor procese de privatizare cad ca o barieră în faţa investitorilor. Șansele relansării sectorului minier au fost pe larg dezbătute într-o conferinţă organizată săptămâna trecută de Capital.

O soluţie de relansare a economiei româneşti este fără doar şi poate industria extractivă. Sectoarele economice care au atras, în ultimii ani de criză, investiţii străine au fost cel agricol şi cel energetic. Dacă în sectorul agricol România mai are multe de făcut, în energie, autorităţile au tăiat din elanul investitorilor interesaţi de energia verde, prin reducerea schemei de sprijin. Reprezentanţii asociaţiilor investitorilor în energia produsă din surse regenerabile au susţinut că mai mult de jumătate din investiţiile străine directe au fost reprezentate de proiectele derulate de ei. Şi aşa, în ultimii ani de criză, investiţiile străine directe au continuat să scadă de la an la an, iar semnalele pentru 2013 nu sunt tocmai bune. Spre exemplu, în 2012, România a înregistrat investiţii străine directe în valoare de 1,61 mld. euro, în scădere cu aproape 200 mil. euro faţă de anul precedent. Mai mult, pe primele patru luni ale acestui an, banca centrală a raportat un nivel al ISD de doar 322 mil. euro, cu 35% mai mic faţă de perioada similară a anului trecut. În această situaţie, relansarea industriei extractive este de bun augur pentru economia ţării.

Lucrurile au început deja să se mişte, aşa cum a relatat şi ministrul economiei, Varujan Vosganian, prezent la conferinţa organizată de Capital. „Prin modificarea Legii minelor, vor putea fi demarate negocierile cu investitorii în vederea redeschiderii perimetrelor aflate în conservare sau închise“, a spus oficialul. El a precizat că este vorba şi de oprirea unor proceduri de faliment, menţionând Aversa, Fortus sau Remin Baia Mare. „Procesele de privatizare au fost mai lente, iar managementul de stat a fost deplorabil, să folosesc un cuvânt mai moale. În momentul de faţă, suntem în situaţia de a recupera această industrie. Există resurse diverse neexploatate, cum ar fi dolomita. Avem o colecţie de metale rare, zăcăminte de aur şi cupru“, a adăugat Varujan Vosganian.

Peste 75% din exporturi sunt produse prelucrate

Potrivit ministrului economiei,
există o prejudecată la ora actuală prin care se spune că noi ne exportăm resursele. „Adevărul este că din exporturi peste 75% sunt produse prelucrate, iar 49% provin din industria de automobile și echipamente auto“, a explicat Vosganian. Totuşi, în ceea ce priveşte resursele minerale, el a admis că factorul de multiplicare în industria extractivă poate să vină în măsura în care minereul este prelucrat în ţară. În acest sens, ministrul a dat ca exemplu faptul că acum exportăm în China minereu de cupru, fără să îl prelucrăm aici. „Am putea vorbi, în câțiva ani, patru-cinci, de  100 de milioane de euro în industria de cupru, iar în întregul spectru al resurselor neenergetice acest ordin s-ar putea tripla, iar numărul locurilor de muncă ar putea ajunge până la câteva mii“, a mai spus oficialul. El a adăugat că este nevoie ca în Strategia de reindustrializare a României să fie introduse două concepte, respectiv acelea de resursă şi lanţ valoric. „Introducerea în strategia de reindustrializare a conceptului de resursă care să se lege de un alt concept pe care trebuie să-l utilizăm mai des, respectiv lanţul valoric. Adică modul în care resursa se multiplică în interiorul graniţelor României“, a spus ministrul.

Marea oportunitate a României

Prezent la evenimentul organizat de Capital, Ionel Blănculescu, analist şi consilier al premierului Victor Ponta, a subliniat că toate cele trei zone ale industriei extractive (solidă, lichidă şi gazoasă) pot oferi României un mare avantaj competitiv. „Industria extractivă poate să permită României să devină un pilon regional, în special în domeniul energetic, ca apoi să atragă, prin simpatie, multe investiţii pe care astăzi le gândim, le solicităm, însă nu vin“, a spus Ionel Blănculescu.

Trebuie menţionat însă faptul că, odată închise, minele aşa au rămas. Nu există niciun caz al unei mine închise şi redeschise în România în ultimii 20 de ani, din cauza legislaţiei inexistente în acest sens. „Nu demult eram la Bruxelles, la o organizație pe care o respectăm foarte mult, şi ne deplângeam soarta, şi anume închiderea a 80 de mine; chiar dacă unele aveau potenţial nu s-au mai deschis. Situația este complicată, dar cel mai mult cred că am complicat-o noi“, a precizat consilierul premierului.

Mai multe clipuri video din timpul conferinţei puteţi urmări pe site-ul evz.ro

Blănculescu: "Dacă vom şti să exploatăm, vom câştiga. Dacă nu, vom pierde"

La conferinţa organizată de Capital, analistul Ionel Blănculescu a făcut o scurtă prezentare a beneficiilor economiei prin prisma a trei proiecte de anvergură: Roşia Montană, gazele de şist şi perimetrele de petrol şi gaze din Marea Neagră. „Avem un stat binecuvântat de natură, iar acest mix energetic poate face din România un pilon în această zonă a Europei“, a spus Blănculescu. El a precizat că ne aflăm într-un moment propice şi favorabil pentru demararea unor astfel de proiecte. „Statul și-a ridicat ștacheta de pretenții, în ceea ce privește proiectul de la Roșia Montană și, probabil, odată cu negocierile care vor fi purtate, să sperăm că vom ajunge la un moment benefic și pentru stat – care va câștiga mai mult, și pentru investitor, care va putea să înceapă activitatea după 14 ani de așteptări“, a spus Blănculescu. Referitor la gazele de şist, analistul a precizat că „trebuie să fim convinși sau conștienți că, pe plan mondial, se creează o nouă ordine economică, generată în special de acest potențial de extracție din SUA în legătură cu tot ce înseamnă producția gazelor de șist sau, mai corect spus, gaze naturale din șisturi“. Cât despre explorările şi viitoarele exploatări din Marea Neagră, analistul consideră că acestea pot anihila efectele liberalizării preţurilor gazelor din România, în special la nivelul companiilor, în următorii doi ani.

Pachiu: "S-ar putea să asistăm la lichidări urmate de relansare"

„Cred că s-a aşteptat prea mult timp în industria extractivă din România, vorbim deja de 22 de ani, în care prisma politică de abordare a fost mai puternică decât pragmatismul economic, deşi cele două concepte pe care le-aţi folosit în construcţia întrebării par a fi opuse, prea îmi este teamă că în privinţa industriei extractive de cărbune s-ar putea să fim martorii unor lichidări urmate de relansare“, a declarat Laurenţiu Pachiu, avocat specializat pe sectorul de energie, răspunzănd la întrebarea „Care este viitorul industriei extractive: lichidare sau relansare?“, adresată de directorul editorial al Capital, Claudiu Şerban, în calitate de moderator al conferinţei.

Popa: "Cererea de produse miniere neenergetice este în creştere"

Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei, a precizat că în unele state europene cărbunele a reintrat pe agenda autorităţilor. Un exemplu în acest sens este Germania, care a început să dezvolte minele de cărbune închise şi să închidă centralele nucleare. „Cărbunele reprezintă o importantă resursă energetică ce merită exploatată. Când nu bate vântul sau este secetă, ce faci? Nu poți să produci energie“, a spus secretarul de stat. „La această dată piaţa regională este un pic scăzută, producţia de cărbune fiind influenţată de scăderea cererii de energie. Totuşi, în Uniunea Europeană şi pe plan mondial cererea de produse miniere, în special pe produse neenergetice este în creştere. Acest lucru nu se manifestă şi în România deocamdată. România doreşte să susţină dezvoltarea economică prin exploatarea unei game cât mai variate de resurse minerale indigene“, a mai spus secretarul de stat din Ministerul Economiei.

Industria extractivă, sufocată de taxe

Suntem o țară scumpă în ceea ce privește taxele percepute celor care fac minerit în România, dar o țară săracă când vine vorba de investițiile aflate în derulare în domeniul industriei extractive.

România se află în topul țărilor care percep redevențe mari ce sperie potențialii investori și chiar îi alungă pe cei care s-au stabilit deja aici, pentru că în România se practică „foamea de bani“, este de părere avocatul Laurențiu Pachiu. „Ce se întâmplă acum în România este legat de foamea de bani a statului român, care se află într-o criză economică și financiară. În materie fiscală, totdeauna în statele civilizate, atunci când s-a instituit un nou impozit, s-a făcut analiza aplicării lui pentru a vedea dacă nu afectează vreo activitate economică. Trebuie mare atenție atunci când se va umbla la nivelul redevențelor“, a explicat Pachiu.

Fostul director al Agenției Naționale
pentru Resurse Minerale, Laurențiu Bogatu, a explicat că nicăieri în lume sau în țările UE nu se aplică taxe și redevențe așa de mari și așa de multe ca în România. „În toată lumea nu se aplică taxă pe suprafața perimetrului de exploatare ca venit la bugetele de stat, deoarece ar fi dublă impozitare pe aceeași suprafață de teren. În ceea ce privește redevențele, în țările UE  (Austria, Luxemburg, Norvegia) nu se percep,  iar în celelalte sunt mult mai reduse“, a relevat Bogatu.

Legat de inițiativa Guvernului de a crește redevențele în domeniul mineralelor, în special a aurului, consilierul premierului Victor Ponta și analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că procentul de 4%, perceput în prezent, este „unul bun“.

Potrivit datelor ANRM, la bugetul statului, în 2012, a fost colectată în urma desfăşurării activităţilor miniere, din redevenţe şi tarife miniere şi petroliere, o sumă totală de 1,45 miliarde de lei, în creştere cu 90,8 milioane de lei faţă de nivelul înregistrat în anul precedent.

Mai multe clipuri video din timpul conferinţei puteţi urmări pe site-ul evz.ro