In premiera, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a solicitat ajutorul celor cinci mari companii de consultanta pentru a iesi la liman. „Am fost consultati pentru un tabel comparativ intre primul proiect de lege si o noua varianta, initiata recent de minister. Comparatia este imposibila, cele doua variante pur si simplu nu pot fi puse una langa alta”, dezvaluie un membru al echipei implicate in analiza solicitata de Finante. E ca si cum ai compara mere cu pere.
Proiectul adoptat de Senat mareste plafonul de scutire la 750 milioane lei, cel din Finante dubleaza valoarea: 1,5 miliarde lei. Senatorii au votat pentru scutirea obligatorie a liber-profesionistilor de TVA, proiectul din Finante nu mai aminteste nimic de aceasta scutire, lasand un singur criteriu: cifra de afaceri anuala – de 1,5 miliarde lei. Cota zero a TVA nu mai exista in ultima versiune, fiind inlocuita de notiunea de scutire cu drept de deducere. In prima varianta, IMM-urile isi puteau amana plata TVA pentru echipamente maximum 30 de luni. In varianta scoasa mai nou la rampa, Finantele scad termenul la 12 luni. In plus, impun firmelor mici si mijlocii aceeasi conditie ca si investitorilor mari: echipamentele sa fie noi, produse de maximum un an. Efectele sunt evidente. Putine firme de categorie medie sau mica isi permit achizitionarea unor utilaje abia scoase din fabrica.
E important de subliniat ca plafonul de scutire nu este obligatoriu, indiferent la cat va fi stabilit (peste 1,5 miliarde sau 750 milioane lei). Cei care au cifra de afaceri sub acest cuantum vor avea dreptul sa opteze, o singura data, daca vor fi sau nu platitori de TVA. „Plafonul de 1,5 miliarde lei va scoate multe firme de sub plata TVA. Cele care fac putine investitii si cheltuiesc putin cu materiile prime vor fi avantajate, intrucat pot reduce pretul. In plus, scapa de bataia de cap cu depunerea lunara a deconturilor. Nu trebuie uitat marele dezavantaj: neplatitorii nu pot deduce taxa aferenta cheltuielilor”, spune Mihaela Mitroi, director Taxe PricewaterhouseCoopers.
Practic, in acest moment, nu se poate spune care dintre cele doua propuneri are sanse mai mari sa devina lege. Toata tevatura pleaca de la conflictele interne din MFP. Neintelegerile sefului de la Finante cu subalternul sau, Gheorghe Oana, l-au facut pe acesta din urma sa piarda cel mai influent post din minister, cel de politica fiscala si administrarea bugetului de stat. Oana a fost mentinut secretar de stat, dar pe un alt post, la control intern si audit de stat, un fotoliu ramas vacant din septembrie anul trecut.
In locul sau a fost adusa Maria Manolescu, fosta directoare la Legislatie Contabila. Rocada secretarilor de stat a dat peste cap legea TVA. Vom avea de asteptat mult si bine pana cand proiectul (care dintre ele?) va parcurge tot traseul legislativ. Aprobat de Guvern in noiembrie anul trecut, prima varianta a fost aprobata de Senat in noiembrie 2001 si a trecut cu putine amendamente si de Senat (in sedinta din 29 ianuarie a.c.). In mod normal, urma sa fie dezbatut de Camera Deputatilor si, daca modificarile aduse de deputati ar fi fost mult diferite, sa intre ulterior la mediere.
Acum, deputatii nu mai stiu ce sa voteze: primul proiect al Finantelor sau pe al doilea. Au cerut o analiza comparativa, numai ca aceasta nu se poate face. E ca si cum ai compara mere cu pere. Poate singurul bun in toata aceasta afacere il reprezinta consultarea companiilor de consultanta, care vor incerca sa adapteze cele doua formule problemelor din piata. Numai sa se tina cont de parerea lor.
La inceput interesati sa mediatizeze reforma TVA, oficialii din Ministerul Finantelor tac chitic. Cei care au lucrat de la bun inceput la proiect nici nu mai stiu ce sa zica. Termenul initial de adoptare a legii, 1 ianuarie, a fost acum inlocuit cu 1 aprilie. „Nu va fi o pacaleala”, spune Mihai Hura, director adjunct Politici si Legislatie Fiscala in MFP.
Pe de alta parte, MFP a promis Normele de aplicare o data cu legea. Adica, dupa ultimele termene avansate, tot la 1 aprilie.