Plănuiește președintele Vladimir Putin să invadeze Ucraina, lansând un nou război în Europa? Răspunsul rămâne în ceață după o săptămână de discuții diplomatice intense, cu întâlniri non-stop între oficialii ruși și reprezentanții SUA, NATO și OSCE.
Fără niciun progres major, un oficial american a declarat că ”tobele războiului se aud tot mai tare”, deoarece ambele părți au făcut declarații pesimiste. Rezultatul nu este unul surprinzător, scrie CNN într-un comentariu.
Cu peste 100.000 de soldați ruși masați la granițele Ucrainei, SUA și aliații săi au refuzat să facă orice concesii. Poate fi exact lucrul la care se aștepta Putin când a făcut cereri vădit nerezonabile Occidentului, pentru a nu-și mai ataca, din nou, vecinul.
S-ar putea totuși ca lucrurile să nu iasă așa cum speră președintele rus.
Înainte de aceste întâlniri, părea că Putin are la mână Occidentul și Ucraina. El a susținut că NATO trebuie să fie de acord cu cerințele Rusiei – de a nu accepta noi membri în alianță și de a retrage forțele NATO din pozițiile lor – angajamente pe care aliații au spus din start că nu le vor lua în considerare. Era astfel ușor de imaginat că Putin avea să dea apoi poporului rus următorul mesaj: „Eu am încercat pe căi diplomatice rezolvarea, dar Occidentul se opune. Nu avem de ales decât să invadăm Ucraina”.
Această manevră s-ar putea întoarce împotriva lui
Teoretic, această șmecherie pare să fie un soi de negociere win-win. Posibil ca poporul rus să dea crezare afirmațiilor lui Putin că Ucraina reprezintă un pericol. Însă, pe termen lung, această manevră s-ar putea întoarce împotriva lui.
Poziția amenințătoare a Rusiei față de Ucraina, amenințările sale continue, chiar și în timpul discuțiilor, consolidează imaginea de bătăuș a Kremlinului, care își pune mereu vecinii în pericol.
Cu cât Putin amenință mai mult, cu atât, fără să vrea, arată de ce vecinii Rusiei cred că trebuie să se alăture NATO pentru a se proteja.
Ucraina nu reprezintă nicio amenințare militară serioasă pentru Rusia. Avea cel de-al treilea arsenal nuclear ca mărime din lume, dar l-a transferat Rusiei în schimbul angajamentului de a i se respecta granițele și suveranitatea, angajament pe care Rusia l-a încălcat în 2014, când a invadat și a anexat Peninsula Crimeea.
Cunoscut sub numele de Acordul de la Budapesta, acest pact este doar unul dintre cele pe care Rusia le-a semnat și le-a încălcat în secunda următoare.
Singura amenințare pe care o reprezintă Ucraina pentru Putin, și nu pentru Rusia
Singura amenințare pe care o reprezintă Ucraina pentru Putin, și nu pentru Rusia, este ca țara să devină o democrație funcțională într-un moment în care liderul rus încearcă să-și cimenteze autocrația.
Mesajul către Moscova a fost clar. Aliații NATO, potrivit secretarului de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, vorbind în „deplină unitate”, au reafirmat că fiecare țară are dreptul de a-și alege propriile alianțe, că granițele nu pot fi schimbate cu forța.
Poate că asta nu a fost o surpriză pentru Putin. Dar s-ar putea să fi fost surprins când țările care nu fac parte din NATO – și anume Suedia și Finlanda – au început să vorbească despre intrarea în alianță, ca o consecință directă a amenințării sale militare la adresa Ucrainei.
Președintele finlandez Sauli Niinisto a vorbit despre „posibilitatea alinierii militare a țării la NATO”. În replică, ministerul de Externe al Rusiei a amenințat cu „consecințe militare și politice grave” împotriva Finlandei.
Dacă Putin dorea să primească atenție, a primit-o
Nimeni nu știe dacă Putin chiar plănuiește să invadeze. Dar cei 100.000 de soldați masați la granițele Ucrainei sunt gata să acționeze. Dacă Putin dorea să primească atenție, a primit-o. Dacă a vrut să distragă atenția populației de la problemele interne, a obținut și asta, doar pentru o vreme. Dar va trebui să ia o decizie cât mai curând. Când gheața va începe să se topească, drumurile acoperite de noroi vor îngreuna o invazie. Iar așteptarea poate să fie costisitoare.
Decizia finală va fi luată de un bărbat, la Moscova
Nu la fel de costisitoare ar fi însă o invazie adevărată.
În timp ce susține că Ucraina și NATO reprezintă o amenințare pentru Rusia, Putin stârnește acasă sentimente patriotice, dar reaprinde în acelși timp și dorința ucrainenilor de a-și apăra țara.
Ucrainenii nu-și fac iluzii că pot opri armata rusă, dar susținerea unei invazii s-ar putea dovedi enorm de costisitoare. Administrația Biden ia în considerare o serie de sancțiuni economice paralizante.
Acest lucru ar putea ajuta la schimbarea strategiei cost-beneficiu a lui Putin.
Generalul Mark Milley, cel mai înalt oficial al armatei americane, a vorbit cu omologul său rus în urmă cu câteva săptămâni. El a avertizat că o invazie a Ucrainei va fi urmată de o campanie de rezistență asemănătoare celei care i-a alungat pe sovietici din Afganistan.
Indiferent de ce s-a discutat la Geneva, decizia finală va fi luată de un bărbat, la Moscova. Putin ar putea alege să invadeze o țară a cărei suveranitate Rusia a promis să o respecte. Astfel, va transmite întregii lumi un mesaj despre direcția în care își duce țara.