Pentru a înțelege cu adevărat concurența tot mai mare dintre SUA și China, ar trebui să privim dincolo de coridoarele puterii de la Washington și Beijing. Dar și dincolo de tensiunile din apele și de pe cerurile din jurul Taiwanului, departe de retorica belicoasă de pe forumurile internaționale. Ar trebui să ne uităm mai bine în sălile de judecată.
În SUA și în mare parte din Occidentul liberal, conceptul de „stat de drept” este vital pentru o societate care funcționează corect. Teoretic, ideea este că legea este imparțială, independentă și aplicată în mod egal și consecvent tuturor și protejează pe toată lumea. Liderii Chinei sunt însă adepții conceptului de „a stăpâni prin lege”, în care sistemul juridic este un instrument folosit pentru a asigura dominația Partidului Comunist. Instanțele sunt forumuri pentru impunerea voinței guvernului. Statul poate face cam tot ce dorește și apoi poate găsi un limbaj util în „legislație” pentru a se justifica, scrie Michael Schuman pentru The Atlantic.
Cazul Meng Wanzhou
Pentru a vedea aceste perspective diferite în acțiune, să amintim cazul lui Meng Wanzhou, directorul financiar al gigantului chinez de telecomunicații Huawei Technologies, arestată la Vancouver la sfârșitul lui 2018 în numele Departamentului de Justiție al SUA, fiind acuzată de fraudă bancară. Din punctul de vedere al SUA, cazul a fost o chestiune de aplicare a legii: Departamentul de Justiție a acuzat-o pe Meng că a înșelat o mare bancă internațională, provocând tranzacții financiare care au încălcat sancțiunile Washingtonului asupra țării respective.
Meng a reușit să evite procesul în SUA și a putut să se întoarcă în China.
La Beijing însă, cazul a fost perceput ca politic. Ministerul de Externe al Chinei a considerat rechizitoriul lui Meng „un cadru politic, conceput pentru a împiedica high-tech-ul chinez”. Așa că pentru Beijing, cazul a necesitat ”o soluție politică”.
Lumea va fi condusă de ”rule of law” sau de “rule by law”
În cele din urmă, disputa Meng este doar despre asta: o confruntare din ce în ce mai mare între SUA și China privind cine stabilește regulile privind comerțul și tehnologia, schimbările climatice și sănătatea publică. Este vorba despre principiile și preceptele care ghidează modul în care țările, companiile și indivizii interacționează la scară globală, o competiție pentru a stabili dacă lumea va fi una condusă de ”rule of law” sau de “rule by law.”
Ordinea americană poate părea un loc neprietenos
Liderul suprem al Chinei, Xi Jinping, pare să considere sistemul american o constrângere a puterii chineze. Pentru o autocrație plină de sine, ordinea americană poate părea un loc neprietenos, chiar amenințător, în care valorile politice liberale primează, iar forma de guvernământ chineză este percepută ca ilegitimă.
Xi „vrea să domine statul de drept”, spune Jerome Cohen, un expert în dreptul chinez. Xi crede că „trebuie să ai reguli care să se potrivească intereselor majorității țărilor” și „îi vede pe anglo-americani ca fiind o minoritate”, a continuat Cohen. „Acea minoritate ar trebui să fie guvernată de autocrațiile lumii, care sunt supuse punctului de vedere chinez”, explică Cohen.
SUA și China nu vor respecta niciodată regulile celorlalți
Confruntat cu acest set de reguli contrare oricărei democrații, Washingtonul continuă să încerce să-și mențină propriile sale reguli. Huawei se confruntă în continuare cu procese ale Departamentului de Justiție, pentru furt de secrete comerciale. Marina SUA trimite constant escadroane prin Marea Chinei de Sud pentru a menține libertatea de navigație. De asemenea, Washingtonul pare să inițieze un nou parteneriat economic regional în Asia.
În final, probabil că SUA și China nu vor fi niciodată de acord asupra ordinii globale și nu vor respecta niciodată regulile celorlalți. Într-o anumită măsură, cele două puteri preferă această situație. „Marile puteri nu doresc ca comportamentul lor să fie judecat imparțial, pe baza normelor internaționale dominante”, a subliniat Cohen. „Vor să-și rezolve singure lucrurile.”