Cel mai prost bacalaureat din ultimii 20 de ani a lăsat în urmă prăpăd: mii de locuri la facultate neocupate, dispariția aproape totală a locurilor cu taxă și temerile angajatorilor cu privire la perspectivele pieței muncii peste trei ani.
Fie pentru că ați trăit stresul pe propria piele, fie din auzite, vă amintiți probabil de vremurile când concurența la admiterea la facultate era de 20-30 (ba chiar peste o sută) de candidați pe loc. Chiar dacă, de la an la an, situațiile de acest tip s-au rărit, au existat și în ultimii ani facultăți unde, ca să ai acces, trebuia să ai în spate ani de studii serioase și să dai la o parte peste zece absolvenți de liceu cu aceleași preferințe academice.
Ei bine, din fericire, generația care tocmai a promovat bacalaureatul a scăpat de aceste angoase. Din nefericire, consecințele acestei relaxări asupra sistemului universitar și, indirect, asupra pieței muncii se anunță a fi, fără a dori să părem panicarzi, dezastruoase.
Admiterea: pe dosar și fără logică
În primul an în care oferta de studiu depășește cu mult cererea, ar fi fost de așteptat ca viitorii studenți să fie mult mai selectivi cu facultățile unde își vor depune dosarele, să nu mai aleagă anumite specializări doar din compromis, pentru că nu au șanse să ajungă unde și-ar dori, și să-și calculeze mai cu cap șansele pe care li le conferă absolvirea unei anumite facultăți ulterior, la intrarea pe piața muncii. Aruncând o privire asupra departamentelor cu cea mai mare concurență (în contextul actual, concurență însemnând mai mult de un candidat pe loc), există câteva constante: facultățile de drept, de business și de relații publice/publicitate par a se afla, de departe, în topul preferințelor viitorilor studenți din toată țara, iar cele de fizică și de istorie, la polul opus. În schimb, există și situații surprinzătoare.
De pildă, o bună parte a catedrelor de Administrație Publică au avut privilegiul de a avea și candidați respinși (deși este evident că statul nu va mai face angajări decât excepțional în următorul deceniu). Sau, în total alt domeniu, Facultatea de Agricultură din Craiova a raportat 940 de înscrieri pentru cele 260 de locuri scoase la concurs.
Totuși, fără doar și poate, opțiunile haotice ale candidaților au fost încurajate și de posibilitatea de a se înscrie la aproape orice facultate fără niciun examen, ci doar pe dosar (sub diverse forme, fie doar în funcție de media la bac, fie în combinație cu media generală pe liceu sau pe anumite materii). Estimativ, admiterea la peste 90% din facultățile din țară s-a făcut astfel, existând rare ocazii în care proba scrisă sau de aptitudini a rămas de bază (în general, e vorba de jurnalism, drept și, evident, de specializările artistice).
Ce i-a determinat pe responsabili să permită admiterea pe dosar? Vasile Ișan, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, una dintre cele mai bine cotate din țară, spune că „admiterea scrisă este, în momentul de față, o ipocrizie care nu mai rezolvă nimic într-un sistem colectivist, în care nu există diferențieri între universitățile de elită, cele decente și cele de mâna a treia. Speranțele mele se leagă de sistemul de clasificare universitară, odată cu implementarea căruia vom introduce noi elemente la admitere“. În opinia sa, intrarea la facultate pe dosar poate funcționa, dar doar cu anumite condiții: „noi avem această metodă de admitere de circa zece ani, dar am echilibrat-o cu un sistem de reevaluare a studenților după primul an de studiu, atunci când unii cursanți trec de la buget la taxă și invers.“
„Nu e nimic pozitiv în admiterea pe dosar“, spune răspicat Ștefan Vlaston, președintele asociației EDU CER, precizând că „majoritatea rectorilor justifică renunțarea la examene printr-o paralelă cu anumite sisteme occidentale, unde candidații la facultate sunt admiși masiv, trierea urmând să se facă ulterior. Dar trebuie să fii naiv sau să nu ai idee de mersul sistemului autohton ca să crezi în această explicație, mai ales în contextul actual. În primul rând, universitățile de la noi nu exmatriculează studenți, pentru că depind de alocările bugetare în funcție de numărul celor înmatriculați. Apoi, dacă ar impune examenul, nu ar veni nimeni, candidații s-ar duce unde e cu dosar. Alternativ, ar mai fi varianta să dai examen, de ochii lumii, și să-i lași să copieze sau să ai subiecte foarte ușoare, însă este penibil, pentru că oamenii află și te faci de râs“.
Momentul zero al restructurării
Odată cu aflarea rezultatelor la examenul de bacalaureat, au existat universități care s-au adaptat rapid la situație și au luat decizia restructurării unora dintre facultăți. Alții au așteptat rezultatele sesiunii de admitere din vară pentru a începe să taie din organigramă, iar alții fie afirmă că nu au nevoie să-și reducă numărul de catedre, fie așteaptă să ia o decizie definitivă după rezultatele din toamnă.
Matei Dimian, profesor și director al Departamentului de Comunicare din cadrul Universităţii sucevene „Ștefan cel Mare“, spune că „în ultimele două luni a existat o serie de analize și discuții în vederea asocierii sau comasării unor catedre și facultăți. Soluția la care s-a ajuns în acest moment este impunerea unei limite minime de 40 de posturi didactice pentru crearea unui departament, ceea ce ar putea conduce la un număr de 15 departamente, față de cele 24 existente la ora actuală. Totuși, aceste concluzii sunt preliminare, cele finale urmând să ia în calcul și raportul final al evaluării externe, precum și rezultatul clasificării universităților“.
„La noi, procesul de restructurare a durat zece săptămâni, iar varianta finală adoptată pe 28 iulie reprezintă o schimbare majoră față de situația anterioară: din 11 facultăţi şi două departamente, au rezultat nouă facultăţi, restructurarea ajungând la 54% la nivelul catedrelor unificate în departamente (din 45 catedre au rezultat 21 departamente)“, spune Dan-Maniu Duşe, prorector cu probleme de învăţământ şi asigurarea calităţii al Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu, instituție care a rămas cu peste jumătate din locuri neocupate.
Măsuri similare au mai luat și universitățile din Oradea sau Craiova, însă planurile de restructurare nu au devenit încă o regulă, așa cum s-ar fi așteptat specialiștii în educație. „Majoritatea au decis să mai organizeze o sesiune de admitere în septembrie, după bacalaureatul din toamnă, și așteaptă să vadă ce minune va avea loc atunci. Însă rectorii care au senzația că examenul din toamnă va fi promovat de mai mult de 10.000 – 15.000 de absolvenți de liceu se înșală“, e de părere Ștefan Vlaston. Spune că, indiferent de cât de mult vor universitățile să amâne procesul de restructurare, clasificarea așteptată la finalul acestei luni nu le va mai da de ales. „Se va face, în sfârșit, despărțirea apelor.
Din informațiile mele, doar 20 de universități vor mai avea dreptul de a organiza programe de masterat și doar 10-12 vor fi îndreptățite la studiile doctorale. Or, odată ajunși în acest punct, e evident că vom asista la o contractare a sistemului universitar. Universitățile depind de banii alocați de minister, care vor veni în funcție de îndeplinirea anumitor criterii, de categoria în care instituțiile vor fi încadrate, de numărul de studenți etc. Să zicem că, până în această vară, unele universități considerau că-și pot continua activitatea din sumele încasate de la studenți, însă acum, că avem rezultatele de la admitere, ne dăm seama că locurile cu taxă au ajuns o raritate“.
În toamnă, odată cu finalizarea celei de-a doua sesiuni de admiteri, universitățile vor avea de dat câteva răspunsuri. Între acestea, cum se vor finanța, în condițiile în care locurile la taxă, realist, nu vor fi ocupate decât excepțional, dar și ce măsuri au de gând să ia cu privire la structura instituțională greoaie și inutilă, dar până acum de nemișcat, din cauza temerilor cadrelor didactice de a-și pierde locul de muncă, dublate de orgoliile tipice mediului academic._
După război, aveam doar 12 universități. Cam atâtea poate suporta societatea noastră și în momentul de față. Vasile Ișan, rector, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași
Majoritatea universităților vor mai organiza o sesiune de admiteri în septembrie. Însă rectorii care au senzația că bacalaureatul din toamnă va fi promovat de mai mult de 10.000-15.000 de absolvenți de liceu se înșală.
Ștefan Vlaston, președinte, EDU CER
Bombă cu efect întârziat pe piața muncii
Pentru orice profesionist din resurse umane sunt îngrijorătoare informațiile privind procentajul de promovați la bacalaureat și de viitori studenți. Condițiile economiei actuale impun un filtru extrem de fin în recrutare și există o nevoie acută de oameni pregătiți, specializați, de profesioniști care aduc valoare reală unei companii. Statisticile legate de absolvenții de liceu și de studenți anunță o acutizare tot mai mare a acestei nevoi prin gradul scăzut de performanță pe care îl are sistemul de învățământ. Efectele directe ale eșecului de la bacul 2011 se vor resimți în plin peste trei-patru ani, atunci când această generație e așteptată să înceapă viața profesională – sau, mai corect, era așteptată. Cei mai afectați vor fi angajatorii care au nevoie de personal entry level (call centerele, cei din vânzări și marketing etc.), pentru că generațiile anterioare vor progresa: fie vor ajunge mult mai departe în carieră până atunci, fie vor părăsi țara. Vlad Gliga, director comercial, Gi Group România.
10%
din locurile scoase la admitere de Facultatea de Fizică din cadrul Universității din Craiova au fost ocupate. De o pondere similară a avut parte și Facultatea de Educație Fizică (13%). Poate chiar mai surprinzătoare este concurența extrem de redusă la facultățile cu specializări tehnice (fanionul universității craiovene): 1.050 de înscriși pe 1.280 de locuri.
1
loc din cele 25 disponibile la catedra de fizică (parte din Facultatea de Științe) din cadrul Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu a fost ocupat.
28%
din cele 1.100 de locuri ale Facultății de Studii Europene din cadrul Universității „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca și-au găsit ocupanți. De reținut că, până de curând, această facultate se număra printre cele mai dorite din țară.
6,29
a fost ultima medie de admitere la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București. Aceasta, în condițiile în care admiterea a fost pe dosar, iar 49 de locuri din cele 230 disponibile au rămas vacante.
569
de locuri din totalul de 1.105 puse la concurs în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București nu au fost ocupate.
