În ianuarie, băncile centrale au cumpărat 31 de tone de aur, o creștere lunară de aproximativ 16%, subliniază WGC, potrivit kitco.com. În mod tradiţional, Turcia și China sunt cei mari consumatori mondiali de aur.

Majoritatea achizițiilor au fost făcute de trei bănci centrale și nu sunt jucători noi pe această piață – Turcia, China și Kazahstan. Turcia a fost cel mai mare cumpărător oficial de aur în 2022. De asemenea, China și-a intensificat agresiv achizițiile de aur spre sfârșitul anului trecut. Începând cu prima lună a anului 2023, Turcia a cumpărat 23 de tone de aur, aducându-și rezervele totale de aur la 565 de tone. China a achiziționat 15 tone de aur în ianuarie, peste cele 62 de tone raportate în lunile noiembrie și decembrie. Acest lucru a adus rezervele totale de aur ale Chinei la 2.025 de tone. Banca centrală a Kazahstanului a cumpărat și ea patru tone de aur, ducând rezervele totale la 356 de tone.

BCE, două tone de aur, datorită aderării Croației la zona Euro

Banca Centrală Europeană (BCE) a avut un plus de două tone de aur. Dar această creștere s-a datorat aderării Croației la zona Euro, care impune ca o nouă țară membră să transfere o anumită cantitate de aur către BCE, ca parte a unui transfer mai mare de active de rezervă, arată WGC. Pentru a îndeplini această cerință, Croația a cumpărat cele două tone în decembrie 2022. O bancă centrală a decis însă să meargă în cealaltă direcție. Banca centrală a Uzbekistanului a vândut 12 tone de aur în ianuarie. Rezervele sale de aur sunt acum de 384 de tone, adică 66% din rezervele sale totale.

Prețul aurului a crescut în ianuarie la 1.860 dolari uncia

În ianuarie, prețul aurului a crescut de la 1.860 dolari uncia, la un vârf de aproximativ 1.960 dolari uncia. Contractele futures cu aur April Comex se tranzacționau zilele trecute la 1.842,30 dolari, în scădere cu 0,17%. WGC consideră că această creștere a apetitului băncilor centrale va rămâne puternică pe tot parcursul acestui an. „Avem puține motive să ne îndoim că băncile centrale nu vor renunța la apetitul de a cumpăra aur. Vor continua să fie cumpărători și în 2023”, se arată în raport. „Datele din ianuarie, pe care le avem până acum, ne oferă puține motive să ne abatem de la această perspectivă”, susține WGC.

Incertitudinea geopolitică și inflația, motivele majore pentru achizițiile de aur

Anul trecut, băncile centrale au achiziționat 1.136 de tone – cea mai mare cantitate înregistrată, cu o creștere de peste 150% față de anul 2021. „Incertitudinea geopolitică și inflația ridicată sunt considerate  motivele-cheie pentru achizițiile de aur”, menționează WGC în raportul său. Banca Centrală a Turciei a cumpărat cel mai mult aur dintre toate băncile centrale, în căutarea unui scut împotriva inflației. În toamnă, inflația in această țară ajunsese la 85%, înainte de a încetini și a ajunge la 64% în decembrie.
Băncile centrale apreciază aurul pentru că se aşteaptă să-şi menţină valoarea în perioadele turbulente şi, spre deosebire de monede şi obligaţiuni, nu se bazează pe niciun emitent sau guvern.