De la declanșarea stării de urgență și până în prezent, conform raportărilor oficiale, România a pierdut peste 1.000.000 de locuri de muncă, mai multe decât cele 700.000 de locuri de muncă pierdute în 4 ani, între 2008-2012.

Ultima raportare a Ministerului Muncii cifra numărul contractelor suspendate la 1.005.552, din care peste 292 mii în industria prelucrătoare, peste 196 mii în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehicolelor și motocicletelor, restul de peste 100 mii în hoteluri și restaurante.

Dacă la acest număr adăugăm cele 209.851 contracte de muncă încetate în comerț, industrie prelucrătoare și construcții, avem tabloul complet al situației șomerilor din România, se arată într-un comnicat emis de CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin.

În SUA, aproximativ unul din zece angajați, reprezentând 16,8 milioane de oameni, și-au pierdut locul de muncă în ultimele trei săptămâni pe fondul crizei economice generate de coronavirus.

”Începutul unei noi ordini sociale”

Datele reprezintă cele mai multe locuri de muncă pierdute în cea mai scurtă perioadă, din 1948 încoace.

”Aceste date cu spectru larg poate nu reușesc să exprime cu forță convingătoare disparitățile din prezent, însă ilustrează începutul unei noi ordini sociale. Previziunile economice au fost date peste cap, adoptarea scenariului optimist creând o relaxare a realității economice și o lipsă de anticipare a impactului coronavirus asupra pieței forței de muncă din cea mai puternică țară a lumii.

De aceea, dacă ne uităm la datele din România, păstrând proporțiile, impactul coronavirus este unul extrem de amplu. În țara noastră s-au înregistrat în ultimele trei săptămâni tot atâtea persoane care și-au pierdut locul de muncă, ca și în perioada 2008-2012.

Previziuni nefavorabile

Rămâne întrebarea, dacă după terminarea pandemiei toți aceștia vor reveni în câmpul muncii sau măcar o parte din ei, mai ales că probabil vom asista la o nouă așezare a claselor sociale, o realitate economică indubitabilă”, a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF.

Cu atât mai grav este că pandemia nu s-a încheiat iar previziunile nu sunt favorabile. Efectele economice ale pandemiei de coronavirus estimează că, în următoarele trei luni, circa 195 milioane de locuri de muncă full-time se vor pierde la nivel global, conform unei analize a Agenției pentru Muncă din cadrul Națiunilor Unite.

Avertismentul vine la distranță de trei săptămâni de când Organizația Internțională a Muncii estima o pierdere de locuri de muncă de circa 25 de milioane. Conform agenției, restricțiile impuse de către autorități pentru stoparea răspândirii pandemiei afectează 2,7 miliarde de muncitori, echivalentul a patru cincimi din forța de muncă de la nivel mondial.

Măsuri pentru diminuarea pierderilor

Președintele CONAF este de părere că, trebuie luate măsuri din timp pentru diminuarea pierderilor pe care economia le va suferi în viitor.

“CONAF a propus o serie de măsuri cu scopul de a oferi o gură de oxigen antreprenorilor, respectiv acordarea unui pachet de stimulare în cuantumul valorii salariului mediu brut pentru fiecare angajat păstrat pe o perioadă de cel puțin 6 luni și posibilitatea de închidere intermitentă a activităților economice.

Acest model pe de o parte suprimă parțial efectele coronavirus și în același timp, permite o activitate economică susținută, deși redusă. Trebuie pe cât posibil să reducem impactul negativ asupra economiei și să ne asigurăm că după terminarea pandemiei ne putem continua activitatea. Cred că închiderea intermitentă poate asigura o opțiune viabilă pentru diminuarea efectelor negative din economie”, a concluzionat Cristina Chiriac.

”Criza ne va schimba profund viețile”

Președintele CONAF admite că pandemia COVID-19 va schimba profund vieţile noastre. Chiar dacă fiecare generaţie va fi afectată în proporţii diferite, toţi vor fi nevoiţi să se adapteze la “o nouă normalitate” în care economia mondială și implicit cea a României nu va mai fi la fel după pandemie.

“Mulţi se vor vedea cu locurile de muncă sau economiile pierdute şi mulţi vor trebui să se adapteze la lucruri noi, vorbim de reacții în lanț care vor afecta nu doar viețile indivizilor în cauză, ci și societățile ca întreg.

Cu siguranță economia mondială în general și implicit economia României nu va mai arăta la fel, însă important este să fim pregătiți să facem față noilor provocări. Lumea se schimbă și o dată cu ea trebuie să ne schimbăm și noi, economia ca sistem din care facem cu toții parte. Trebuie să conștientizăm și să vedem dincolo de azi, viitorul de mâine”, a adăugat Cristina Chiriac.