Paolo Gentiloni a spus că, în următoarele luni, oficialii vor discuta dacă e nimerită prelungirea până în 2022 a “clauzei de salvgardare generală” prevăzute în regulamentul bugetar al UE și dacă mesajul transmis statelor membre nu va fi unul potrivit căruia ele vor trebui să-și prelungească sprijinul bugetar atâta timp cât va fi necesar, conform ft.com
Redresarea în forma de V, o iluzie
“Ideea unei redresări ‘în formă de V’(respectiv, rapidă, n. red.) este o iluzie, iar eu nu am crezut niciodată în ea”, a declarat Gentiloni într-un interviu acordat ziarului Financial Times. “Clauza generală de salvgardare se va păstra în tot anul 2021, dar asta nu înseamnă că, începând din anul 2022, ea va rămâne retrasă”.
În această primăvară, Bruxelles-ul a luat o măsură fără precedent, suspendând obligațiile statelor membre de a se concentra asupra datoriilor din zona euro și asupra obiectivelor legate de deficit. Demersul a fost necesar din cauza amploarei declinului pe măsură ce Covid-19 silea statele membre să intre în carantină.
Ulterior, Comisia Europeană a confirmat că va păstra ‘clauza de salvgardare generală‘ și în anul 2021. În ultimele săptămâni, statele membre s-au văzut silite să adopte o nouă rundă de restricții, ele confruntându-se cu un al doilea val de infectări, iar asta a influențat din nou negativ prognoza pe tema activității economice.
Reactivarea reglementărilor fiscale va depinde de momentul în care staff-ul juridic al comisiei va constata că zona euro se mai află încă într-un drastic declin. Evaluarea se va face în 2021. În cursul acestui an, Consiliul Fiscal European (EFB), un for de consultanță al comisiei, a declarat că o hotărâre va trebui luată de comisie în momentul în care producția va reveni la nivelul anterior pandemiei.
Ultimele prognoze ale comisiei au arătat că, în zona euro, în ultimul trimestru al anului 2022, producția va rămâne sub nivelurile anterioare pandemiei. În cazul în care prognoza se confirmă, oficialii cred că vor exista motive suficiente pentru prelungirea clauzei.
“Propunerea forului fiscal european de a apela ca referință la PIB-ul real al Zonei Euro și al UE anterior crizei este cu siguranță meritorie”, a declarat Gentiloni.”Discuțiile vor avea loc luna viitoare, dar, dacă trecem încă printr-un declin economic, va trebui să menținem în vigoare clauza generală de salvgardare”.
În prognoza de săptămâna trecută, comisia a estimat că, în acest an, economia Zonei Euro se va contracta cu 7.8%, după care va crește cu 4,2% în 2021 și cu 3% în 2022. Potrivit aceleiași prognoze, până în al patrulea trimestru al anului 2022, Spania și Italia se vor afla în continuare cu mult sub nivelurile prevăzute înaintea crizei, urmate fiind de Olanda, Croația și Belgia.
Gentiloni a spus că mesajul său către statele membre este acela ca “ele să facă tot posibilul ca să-și sprijine economia“, după care a adăugat: “Redresarea a fost întreruptă, iar, anul viitor, vom avea o activitate sub orice nivel“.
Anterior veștii de luni, potrivit căreia un vaccin împotriva Covid-19 a fost descoperit de Pfizer și de compania germană BioTech și ar avea o eficacitate de 90%, comisia declarase că apariția unor vaccinuri eficiente va avea “implicaţii sporite” asupra previziunilor sale.
Pe de altă parte, “creșterea continuă“ a numărului zilnic de infectări ar putea constitui un risc. Printre factorii care complică situația în privința reinstituirii regulilor fiscale se numără și întrebarea dacă statele membre vor căuta să le modifice înainte ca ele să fie impuse din nou.
Luna trecută, un raport al EFB le cerea capitalelor să examineze slăbiciunile Pactului de Stabilitate și Creștere Economică al organizației înainte de a repune în vigoare reglementările suspendate. Gentiloni a susținut că UE trebuie să reexamineze rolul reglementărilor sale pe tema datoriilor publice și să vadă cum ar putea încuraja investițiile publice.