Om de afaceri, politician, filantrop, dar şi economist, apelat de apropiaţi "dom profesor", Dan Voiculescu a scris peste 20 de cărţi. În una dintre publicaţii, "Societatea Umanistă", apărută la editura Intact, propunea, printre altele, o Taxă pentru Tulburarea Armoniei şi un Minister al Armoniei. Deşi sună de-a dreptul orwellian, aceste viziuni erau luate foarte în serios de autorul lor.
"Societatea Umanistă" se găseşte acum pe site-urile de vânzări online, cu următoarea prezentare "cartea de faţă reprezintă rezultatul frământărilor autorului de multe decenii privind mecanismele şi sensul istoriei, dinamica socială şi forţele care animă individul şi colectivitatea determinând acţiunea umană. Între o globalizare dusă la extrem şi o polarizare mondială între două-trei centre de putere care să controleze planeta, autorul vorbeşte despre o doctrină fundamental nouă – doctrina umanistă, concepţie cu adânci rădăcini istorice şi totusi inedită, care recunoaşte demnitatea, valoarea şi posibilităţile de desăvârşire integrală a fiinţei umane, punînd în centrul preocupărilor sale omul concret".
Doctrina fundamental nouă a lui Voiculescu propunea înfiinţarea unor ministere ale căror nume trimit la celebra distopie imaginată de George Orwell, "1984". Vizionarul Voiculescu scria despre Ministerul Armoniei şi identifica o resursă revoluţionară pentru funcţionarea acestor structuri: Taxa pentru Tulburarea Armoniei. Un alt minister era cel al Convecţiei Sociale care trebuia să vegheze la armonizarea dintre valoare şi responsabilităţile sociale pe de o parte, dintre merit şi recompensă pe de altă parte. Din aceeaşi viziune făceau parte Ministerul Armonizării Producţiei cu Consumul necesar pentru eliminarea supraproducţiei din capitalism şi a penuriei din comunism sau Ministerul Achiziţiei şi Prelucrării Informaţiei cu scopul de a diminua incertitudinile.
Peste 20 de titluri sunt semnate de Dan Voiculescu. Unele au apărut înainte de 1989, altele chiar în primul an de tranziţie. În 1990, Voiculescu era preocupat de "Deontologia industrializării şi a comerţului internţional" şi explica "Din experienţa mondială în privatizarea întreprinderilor de stat". După 2000, a scris câteva lucrări despre competiţie şi competitivitate, dar s-a axat pe scrieri politice. Înainte de a primi sentinţa de 10 ani cu executare în dosarul privatizării ICA, Voiculescu a anunţat că va mai scrie o carte în închisoare.