Conducerea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei (MAA) a pus ochii si pe ce-a mai ramas din patrimoniul Societatii Nationale Cai de Rasa. La data de 2 august 1999, firma Reen Import Export SRL cumpara de la Herghelia Sambata din judetul Brasov 32 de iepe de rasa, cu varste cuprinse intre 4 si 6 ani, in valoare totala de 463 milioane lei. Frumusica afacere, tinand cont ca pretul platit pe un cal de rasa, 14,5 milioane lei, este echivalent cu cel al unui cal obisnuit vandut in targ. Vanzarea a
Conducerea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei (MAA) a pus ochii si pe ce-a mai ramas din patrimoniul Societatii Nationale Cai de Rasa. La data de 2 august 1999, firma Reen Import Export SRL cumpara de la Herghelia Sambata din judetul Brasov 32 de iepe de rasa, cu varste cuprinse intre 4 si 6 ani, in valoare totala de 463 milioane lei. Frumusica afacere, tinand cont ca pretul platit pe un cal de rasa, 14,5 milioane lei, este echivalent cu cel al unui cal obisnuit vandut in targ.
Vanzarea a fost efectuata fara tinerea unei licitatii, contrar regulamentului, in vigoare la acea data, al Societatii Nationale Cai de Rasa (SNCR). Mai toate afacerile de care a fost acuzat ministrul Muresan, ce fac obiectul unui dosar aflat in prezent in dezbatere la Comisia de abuzuri din Camera Deputatilor, sunt asociate firmei Reen Import Export SRL.
Un consilier din MAA
si-a tras iepe de rasa
Ca firma este protejata oamenilor sus-pusi din MAA o dovedeste si aceasta tranzactie, in spatele careia s-a aflat de fapt Eugen Clinciu, consilierul de profesie ginecolog al ministrului Ioan Muresan. Dovada sta factura nr. 9153526, emisa de unitatea SNCR de la Sambata catre societatea comerciala Reen, unde in numele cumparatorului nu semneaza patronul acestei firme, Fernando Adrian Enciu, ci Eugen Clinciu. Dupa cum ne-au declarat surse din SNCR, nici ministrul Muresan nu este in necunostinta de cauza. „Ioan Muresan personal, impreuna cu Eugen Clinciu, Enea Truta (n.r. – secretar general adjunct in MAA), a efectuat inainte de tranzactie o vizita la Herghelia Sambata, pentru a vedea caii”, ne-au declarat sursele citate, care doresc sa-si pastreze anonimatul. La o luna si cateva zile de la data cumpararii, SC Reen transfera iepele la Depozitul de armasari Homorod, judetul Brasov.
Vrand sa vedem la fata locului cum mai merge treaba pe la Homorod, conducerea de aici ne-a expediat sub pretextul ca nu avem aprobare scrisa de la staff-ul SNCR. Am reusit telefonic sa luam acceptul de la Istvan Antal, administratorul unic al fostei regii, insa nici aceasta nu l-a putut convinge pe directorul de la Homorod, Teodor Buse, sa vorbeasca. Cat despre a vedea caii sau a putea intra in grajduri, nici vorba. Depozitul de la Homorod a devenit de catava vreme stat in stat. Conducerea de aici se afla, se pare, sub aripa directa a MAA. Probabil, Homorod va ramane mult timp singurul depozit care are la grajduri geamuri mate.
Dar interesele inaltilor functionari ai MAA in acest domeniu nu se opresc aici.
Doua herghelii
au disparut fara urma
Sub pretextul privatizarii, ministrul agriculturii a scos la vanzare, la inceputul acestui an, unele active ale SNCR. Pentru a putea instraina anumite herghelii si depozite, Muresan promoveaza, spre sfarsitul anului trecut, in Guvern, o hotarare prin care transfera din domeniul public in domeniul privat al statului opt unitati apartinand SNCR, printre care si depozitul Homorod, Hipodromul Ploiesti, herghelia Dor Marunt si altele. O data cu aprobarea de catre guvernul Vasile si publicarea in Monitorul Oficial a HG nr. 996/ 1999, aceste herghelii si depozite pot fi privatizate. Pe de alta parte, hotararea de guvern reglementeaza si reorganizarea SNCR, prin restrangerea numarului de subunitati de la 20 la noua. Astfel, Herghelia Lucina si Depozitul de armasari Dumbrava au disparut din patrimoniul SNCR si din actele oficiale.
Pentru a grabi privatizarea, conducerea MAA a dat ordin SNCR sa elaboreze, intr-un timp cat mai scurt posibil, caietele de sarcini. Moment ce a declansat un adevarat scandal intre cele doua institutii. SNCR a sustinut, in fata ministrului Muresan, ca atata timp cat unitatile scoase la vanzare nu au fost evaluate de o institutie specializata, nu au cum sa intocmeasca caietele de sarcini. Pana la urma, presiunea MAA si-a spus cuvantul, SNCR predand, la inceputul acestei saptamani, documentele. Ultimele evidente contabile care au fost luate in calcul pentru elaborarea ca-ietelor de sarcini dateaza din 1998, conform unor surse din SNCR.
In urma repetatelor noastre solicitari, conducerea MAA a refuzat sa dea vreo declaratie cu privire la cele mentionate mai sus. In aceste conditii, asupra privatizarii activelor SNCR planeaza multe semne de intrebare.
Hipodromul Ploiesti, samanta de scandal
Privita cu neincredere de marea majoritate a crescatorilor particulari de cai de trap este, in special, scoaterea la vanzare a Hipodromului Ploiesti. Calin Calarasu, unul dintre crescatorii particulari de cai de trap din Romania, acuza faptul ca in spatele acestei privatizari se ascund interesele unui alt crescator de cai, Ion Dulugeac, care este sustinut de reprezentantii MAA in fostul consiliu de administratie al SNCR, Eugen Clinciu si Enea Truta. „Hipodromul Ploiesti este intr-un stadiu avansat de degradare, la care a contribuit si Dulugeac, prin nerespectarea contractelor de prestari servicii incheiate cu Societatea Cai de Rasa. Hipodromul Ploiesti nu beneficiaza de venituri din publicitate si reclama, din cauza unui alt contract pagubos dintre fosta regie si SC Romhelion, firma lui Dulugeac, cu care SNCR are patru procese pe rol. Acest om este ajutat pe fata de membrii fostului consiliului de administratie al SNCR sa puna mana pe Hipodromul Ploiesti”, ne-a declarat Calin Calarasu. La randul lui, Ion Dulugeac acuza conducerile care s-au perindat in ultimii cinci ani la SNCR de ruinarea hipodromului si de falimentarea intregii regii prin vanzari ilegale de cai si deturnari de fonduri. „M-au scos dator regiei, insa nu eu am datorii la ei, ci SNCR imi este datoare vanduta mie”, ne-a spus Ion Dulugeac, patronul firmei Romhelion. Potrivit unor recente evidente ale SNCR, Ion Dulugeac datoreaza peste 30.000 de dolari fostei regii, bani cheltuiti de catre Depozitul de armasari Homorod, in perioada 1997-1999, pentru furajarea a noua cai de rasa, proprietatea patronului de la Romhelion.
Batalia pentru cumpararea acestor active ale SNCR se va incinge si mai mult o data cu scoaterea la vanzare a caietelor de sarcini, mai ales pentru ca cei care castiga licitatiile pentru hergheliile amintite vor beneficia in continuare de subventiile date de stat in vederea pastrarii raselor din patrimoniu, dupa cum se intentioneaza in prezent. Jocurile si interesele, pe de-o parte, ale inaltilor functionari din MAA, iar pe de alta parte, ale oamenilor de afaceri din acest domeniu pot periclita o privatizare potential avantajoasa pentru stat.