Consiliul Concurenţei a finalizat investigaţia începută în toamna anului 2008 în contextul unui presupus atac speculativ împotriva leului, raportul fiind deja trimis către Comisia Europeană şi BNR, iar în următoarele luni membrii Plenului vor decide dacă se impun sau nu sancţiuni împotriva celor nouă bănci care fac parte din sistemul ROBOR/ROBID. Vezi care sunt băncile investigate.
Declaraţia a fost făcută de preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, într-o conferinţă organizată de Mediafax, informează hotnews.ro.
"Se analizeaza dacă nu a avut loc o manipulare a indicilor noştri monetari ROBOR/ROBID. Sunt indicii de piaţă monetarăp pe care îi stabilesc băncile. Pe baza tranzacţiilor între bănci se stabilesc aceşti indicatori şi au relevanţă apoi pe piaţa bancară atât pentru creditele între bănci dar şi ulterior pentru împrumuturile către consumatori. Investigaţia vizează toate cele nouă banci care fac parte din sistemul ROBOR/ROBID, care contribuie la crearea acestui indice. Dacă vom ajunge la sancţiuni sunt sancţiuni din cifra de afaceri, deci sume foarte mari pentru că vorbim de bănci", a declarat Chiritoiu, potrivit hotnews.ro
Potrivit informaţiilor de pe platforma Reuters, în prezent sunt zece bănci care fac parte din sistemul ROBID/ROBOR: RBS, Bancpost, UniCredit, ING, BRD, BCR, CEC Bank, Raiffeisen, Banca Transilvania şi Eximbank.
Istoria unei investigaţii pornite fără a avea competenţe
În toamna lui 2008, după atacul speculativ asupra leului, piaţa monetară s-a inflamat puternic, întrucât speculatorii s-au repliat pentru a-şi recupera pierderile suferite în urma drenării pieţei de lei de către BNR. Astfel, din postura de clienţi ai unor bănci membre ROBOR, aceşti speculatori au cotat dobânzi foarte mari pentru a împrumuta lei şi de aici a apărut suspiciunea de înţelegere între bănci.
Gheorghe Oprescu, preşedintele din acea perioadă al Consiliului Concurenţei, declara pentru România Liberă că s-au autosesizat din presă, fără ca BNR să le fi cerut investigaţia. Totuşi, autosesizarea Concurenţei pare ciudată, întrucât s-a implicat asupra unui domeniu unde nu avea competenţe. Potrivit Legii Concurenţei de la acea vreme, atribuţiile Consiliului nu se extindeau şi asupra tranzacţiilor din piaţa monetară, unde oficialii instituţiei au suspectat înţelegeri anticoncurenţiale.
"Prezenta lege nu se aplică şi pieţei monetare şi pieţei titlurilor de valoare, în măsura în care libera concurenţăpe aceste pieţe face obiectul unor reglementări speciale", potrivit punctului b de la articolul 2, alineatul 4, din Legea Concurenţei.
Bancpost, ING, RBS, UniCredit – printre băncile suspectate de înţelegeri
Practic, înţelegerea de care se vorbeşte era de fapt un schimb de mesaje între câţiva membri ai Asociaţiei Dealerilor din România, care nu avea nici o legătură cu participarea băncilor din care proveneau aceşti dealeri, spunea la acea vreme Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România.
În fapt, vicepreşedintele din acea vreme al Concurenţei menţiona un grup de 3-4 bănci bănuite că s-ar fi înţeles în privinţa cotaţiilor de pe piaţa monetară, iar investigaţia s-a fcut la cererea BNR. Era vorba despre Bancpost, ING, RBS şi UniCredit.
Chiriţoiu a spus ca investigaţia este în faza finală. "Echipa de investigaţie şi-a făcut un punct de vedere, raportul la văzut şi Bruxelles-ul, a fost trimis şi Băncii Naţionale a României şi acum urmează ca eu şi colegii mei din Plenul Consiliului Concurenţei, pe baza tuturor acestor opinii, să luăm o decizie", a explicat Chiriţoiu.