Preţurile din ţara noastră au cunoscut o evoluţie ascendentă în primele şapte luni ale anului, iar ţara noastră se află la aproximativ 51,6% din media Uniunii Europene, conform unui raport al Consiliului Concurenţei.
În perioada analizată, decembrie 2016- iulie 2017 , prețurile la nivelul economiei românești au înregistrat o evoluție ascendentă, comparativ cu luna decembrie 2016, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). După o scădere a prețurilor în primele două luni ale anului 2017, având printre factorii de influență și modificările de ordin fiscal, în următoarele luni s-a înregistrat o creștere a indicelui prețurilor de consum (IPC). La baza acestei evoluții a stat atât efectul de disipare a reducerii TVA, cât și creșterea presiunilor inflaționiste determinate de creșterea accelerată a cererii agregate. Astfel, în luna iulie 2017, prețurile bunurilor de consum erau mai mari cu 1,4% comparativ cu luna iulie a anului precedent și cu 0,7% mai mari comparativ cu luna decembrie 2016. Privind pe termen mai lung, rata anuală a inflației a urcat la cel mai înalt nivel din octombrie 2014. Evoluția prețurilor a fost determinată și de o serie de alți factori, atât structurali cât și conjuncturali. Pe plan intern se remarcă presiunile inflaționiste generate de:
• majorarea costurilor de producție ale companiilor, ca urmare a creșterii costurilor unitare cu forța de muncă;
• anticipările inflaționiste ale agenților economici privind evoluția viitoare a prețurilor;
• creșterea anumitor accize (ex: accizele la tutun și la carburanți) și a prețurilor administrate;
• condițiile climaterice adverse, ce au generat un impact negativ pe piața energiei, respectiv pe piața produselor alimentare. Pe plan extern, s-a remarcat influența unor șocuri pe latura ofertei în ceea ce privește prețurile bunurilor alimentare (în special în cazul citricelor și fructelor meridionale), dar și diminuarea pronunțată a procesului dezinflaționist la nivel global (majoritatea cotațiilor materiilor prime, cu precădere cele energetice, au înregistrat o evoluție ascendentă începând cu sfârșitul anului 2016).
Pentru a reflecta gradul de bunăstare al consumatorilor din România, în raport cu ceilalți consumatori din statele membre ale Uniunii Europene, este oportună atât analiza convergenței prețurilor, cât și a componenței coșului de consum. Coșul de consum al românilor prezintă atât asemănări, cât și diferențieri semnificative comparativ cu media europeană. Principala diferență constă în faptul că românii cheltuie cea mai mare parte din veniturile proprii pentru bunuri de bază: achiziția de alimente şi băuturi non-alcoolice – 30,2% în coșul de consum al românilor, față de numai 15,4% în cazul mediei europene. În același timp, bugetul consumatorilor români alocat pentru anumite servicii este mai redus: restaurante și hoteluri – 3,5% în România față de 9,5% în UE; recreere și cultură – 6,6% față de 10%; diverse bunuri și servicii (asigurări, instrumente financiare, protecție socială, îngrijire personală etc.) – 3,1% față de 9,4%.
Cele mai mari preţuri din UE sunt în Danemarca
În 2016, prețurile pentru bunurile de consum și servicii au înregistrat diferențe mari în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Danemarca (138,7% din media UE), Irlanda (124,6%) și Suedia (124,1%). Prețurile din România se află la aproximativ 51,6% din media Uniunii Europene, acestea încadrându-se în tiparul regional: 52,9% în Polonia, 59,6% în Ungaria, sau 63,4% în Lituania. De altfel, prețuri mai reduse comparativ cu cele din România se regăsesc numai în Bulgaria: 47,9%. La nivelul 21 evoluția concurenței în sectoare cheie – Sinteză 2017 grupelor de produse, consumatorii români plătesc sub media europeană pentru majoritatea bunurilor de larg consum și serviciilor adresate consumatorilor finali. Cele mai semnificative diferențe se remarcă în cazul serviciilor de educație și sănătate, în rândul anumitor alimente precum legumele, fructele și cartofii, pâinea și cerealele, dar și în cazul utilităților (electricitate și gaze). Faptul că majoritatea prețurilor bunurilor de consum sunt mai reduse în România comparativ cu media europeană este explicat atât de puterea de cumpărare mai redusă a consumatorilor români, dar și de faptul că firmele beneficiază de costuri cu forța de muncă mai mici. Există însă și cazuri unde consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari decât omologii europeni. Acesta este cazul produselor lactate și a ouălor (90,6%), aparatelor de uz casnic (90,6%), articolelor de îmbrăcăminte (91,6%) și încălțăminte (101,4%).