Concurentei. Sunt cele acordate de catre autoritatile publice centrale si locale, dar nesupuse spre aprobare Consiliului Concurentei. Sunt, totodata, si cele care, desi notificate Consiliului Concurentei, se acorda inainte ca aprobarea acestuia sa fie sigura, fiind necesara ulterior recuperarea lor ca fiind ilegale. Imposibilitatea reala de interventie a Consiliului Concurentei in toate aceste situatii este cu adevarat o problema a negocierilor cu Comisia Europeana si provine din chichite legislative facute sa ridice mingea la fileul politizarii ajutoarelor de stat, facandu-ne, in acelasi timp, sa pierdem puncte importante la scorul negocierilor pentru inchiderea capitolului „Concurenta”.Primul si cel mai important furnizor de ajutoare de stat ilegale – indiferent ca se numesc amnistii fiscale, facilitati fiscale, esalonari la plata impozitelor etc. este Guvernul Romaniei, piatra grea de incercare pentru Consiliul Concurentei. Deciziile sale nu pot amenda ordonante, ordonante de urgenta sau legi. Singurul demers pe care il poate face, dar care nu are darul de a impresiona guvernantii, este de a cere modificarea actului normativ cu putere de lege, in sensul in care acesta sa devina compatibil cu legea ajutorului de stat. Despre recuperarea banilor acordati ca ajutor de stat, nici nu incape discutie. O data dati, inapoi nu mai sunt luati, de aici rezultand si suspiciunile referitoare la corectitudinea cu care Guvernul manevreaza ajutoarele de stat.Acest aspect l-a facut pe negociatorul-sef al Romaniei, Vasile Puscas, sa exclame la un moment dat, excedat de presiunile negocierilor pe marginea capitolului Concurenta, ca amestecul politicului poate fi cu usurinta interpretat ca izvor de acte de coruptie de catre toti cei care ne monitorizeaza.si chiar este interpretat in acest fel, de vreme ce cu mai mult de un si jumatate in urma, cand se lucra la proiectul de amendare a Constitutiei, in urma discutiilor cu Comisia Europeana, a aparut propunerea introducerii ca principiu constitutional a liberei concurente. Gheorghe Oprescu, fost vice-presedinte al Consiliului Concurentei, personalitate avizata in ceea ce priveste negocierile de aderare, spune ca materializarea acestei propuneri ar fi avut ca rezultat crearea unui cadru legislativ care sa permita Consiliului sa anuleze actele prin care Guvernul acorda ajutoare de stat ilegale.Acest lucru nu s-a intamplat, interesele politice de moment fiind mai puternice decat cele de perspectiva, iar Guvernul si-a pastrat privilegiul de a acorda ajutoare de stat care, dovedite ca incalcand legea, raman batute in cuie. Nimeni nu este tras la raspundere, nimeni nu este bun de plata, iar costurile acestor favoruri politice se recupereaza, „democratic”, din buzunarele tuturor.
C.C. are mainile legate cand este vorba de recuperarea ajutoarelor de stat ilegale acordate de Guvern
· In situatia in care constata ca un ajutor de stat acordat prin ordonanta sau ordonanta de urgenta este ilegal, Consiliul Concurentei nu are la dispozitie o cale formala prin care sa poata impune Guvernului anularea actului normativ si recuperarea sau rambursarea ajutoarelor deja platite. Consiliul Concurentei poate cere, cel mult, modificarea actului normativ cu putere de lege, astfel incat acesta sa devina, pe viitor, compatibil cu legea ajutorului de stat, insa nu si anularea acestuia.
· In ceea ce priveste ajutoarele de stat ilegale aprobate de ministere si autoritati locale, recuperarea/rambursarea acestora se loveste de aspecte practice cum este lipsa de opozabilitate a unei eventuale decizii a instantei de anulare a actului administrativ si de recuperare/rambursare a ajutorului ilegal fata de beneficiarul acestuia.
· Ajutoarele ilegale acordate de banci nu pot fi recuperate pentru ca noua lege a concurentei nu enumera institutiile financiar-bancare printre cele care acorda ajutor de stat.
Cu Uniunea EUROPEANA este mai simplu
Prevederile comunitare privind recuperarea ajutoarelor de stat ilegale sunt, in aparenta, exhaustive si eficiente. In fapt insa, recuperarea ajutoarelor de stat ilegale a fost si ramane un punct slab al sistemului comunitar de control al ajutorului de stat.Unul dintre obstacolele principale in calea executarii deciziilor Comisiei privind recuperarea acestor ajutoare il constituie blocarea executarii prin procedurile de drept national legate de falimentul companiilor aflate in dificultate. Statele membre au adoptat recent acte normative privind falimentul, inspirate dupa modelul Statelor Unite. Acestea protejeaza activitatea economica a intreprinderilor in curs de faliment impotriva creditorilor, inclusiv cand este vorba despre creante ale statului legate de recuperarea unor ajutoare ilegale.Cunoscand cele de mai sus, este evident ca sansele Comisiei de a recupera ajutorul de stat in valoare de 180 milioane USD, acordat producatorului de otel Groditzer Stahlwerke GmbH de catre statul german, sunt reduse. CE a constatat ca Agentia Germana pentru Privatizare, acum desfiintata, a aprobat otelariei ajutoarele de stat, fara sa fi notificat in prealabil Directoratul General Concurenta din cadrul CE. Otelaria a fost apoi preluata de catre un alt grup german, Georgmarienhutte Holding GMBH. Afacerea nu a fost un succes, pentru ca, afland de decizia CE de retragere a ajutorului de stat, cumparatorul s-a razgandit, returnand statului german achizitia. si cum aceasta din urma este falimentara, CE nu are ce recupera.
Statele Membre nu coopereaza cu Comisia Europeana
O practica uzuala, prin care statele membre isi protejeaza intreprinderile impotriva demersurilor Comisiei Europene de recuperare a ajutoarelor ilegale, este invocarea unor norme de drept intern legate de faliment, care interzic aplicarea de dobanzi decurgand de la data declararii acestuia. Dobanzile sunt referitoare la creantele contractate inainte de aceasta data. Scopul actiunii este acela de a nu mai recupera dobanzile legate de ajutorul ilegal ce decurg dupa data declaratiei de faliment a beneficiarului.Este situatia grupului spaniol Magefesa care, in anul 1985, a intrat in stare de insolvabilitate. Guvernul de la Madrid a intervenit, garantand grupului credite in valoare de 4 milioane de euro si acordandu-i subsidii de 9 milioane de euro. Ulterior, CE a decretat ajutorul ca fiind ilegal si a cerut statului spaniol recuperarea sumelor si a dobanzilor aferente. Nici pana in ziua de astazi decizia CE nu a fost dusa la indeplinire. Motivul: legislatia interna privind falimentul, in special prevederile referitoare la regimul dobanzilor.
