Hotararea a 28 de companii care activeaza pe piata bucuresteana a taximetriei de a stabili un tarif de 6.000 lei/km a facut valva. Initial, reprezentantii acestor companii au argumentat gestul prin dorinta unei replici date asa-numitilor taximetristi de „coltul strazii”, dar si ca un protest la adresa viitoarei legi a taximetriei. A urmat apoi pozitia Consiliului Concurentei care a anuntat ca, in cazul in care aceasta hotarare se va pune in aplicare, se va autosesiza din oficiu, deoarece contravine prevederilor Legii concurentei. Este vorba de articolul 5.1, care spune ca nu sunt permise asocieri intre agentii economici sau practici concertate ale acestora care au ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata. Mai mult, la acelasi articol din Legea concurentei, la litera a) se arata ca sunt vizate, in special, acele practici care privesc „fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale inechitabile”. In limbaj de specialitate, aceasta se numeste „cartel de pret” si este o practica considerata ca fiind periculoasa pentru mediul concurential, in SUA avand natura penala, iar in majoritatea tarilor europene fiind foarte drastic amendata. In Romania, amenzile ajung si pana la 10% din cifra de afaceri. In aceeasi Lege a concurentei, la art. 4.1 se stabileste ca preturile produselor si ale serviciilor se determina in mod liber prin concurenta, pe baza cererii si a ofertei.

Legea taximetriei se bate cap in cap cu Legea concurentei

Chiar daca initial toata lumea a inteles ca acest tarif de 6.000 lei/km este un tarif unic pe care il vor adopta toate cele 28 de companii prezente la acea intalnire, unii reprezentanti ai acestora au intervenit si au declarat ca, de fapt, este vorba de un tarif minimal care va fi adoptat insa numai dupa aparitia Legii taximetriei. Robert Meghesi, directorul companiei Taxi 2000, spune ca „nu a fost vorba de un tarif unic, ci de unul minim, de dumping. In proiectul Legii taximetriei este prevazut un astfel de tarif de dumping stabilit de asociatiile profesionale impreuna cu primariile. Acesta ar trebui folosit ca tarif de pornire pentru companiile de taximetrie care activeaza in orasul respectiv. Dar asta numai dupa ce legea va aparea in Monitorul Oficial”. Meghesi spune ca cele 28 de companii s-au intalnit pentru a stabili un astfel de tarif de dumping care ulterior sa fie negociat si cu Primaria si care dupa aparitia Legii taximetriei in Monitorul Oficial sa poata fi considerat ca tarif de pornire pentru piata bucuresteana. Initial, toata lumea a inteles ca aceasta decizie va incepe sa fie pusa in aplicare din prima zi a acestei saptamani. Preturile afisate pe parbrizele taximetrelor au ramas insa neschimbate. „Nici nu era posibil ca toate taximetrele sa isi schimbe tarifele la Institutul de Metrologie atat de repede. La 400 de masini, cred ca dureaza cel putin o luna. In plus, asa cum am mai explicat, tariful de dumping va fi stabilit prin Legea taximetriei si va fi aplicat dupa aparitia acesteia”, explica Robert Meghesi.
Consiliul Concurentei nu se poate autosesiza insa decat in momentul in care companiile vor trece la aplicarea pretului minimal. Problema este insa mai delicata, si asta in primul rand datorita faptului ca o astfel de prevedere in Legea taximetriei se bate si ea cap in cap cu Legea concurentei si cu prevederile articolului 4.1, conform caruia in piata preturile sunt stabilite numai de legea cererii si a ofertei. „Nu am cunostinta de aceste prevederi din proiectul Legii taximetriei, insa, daca exista o prevedere care da posibilitatea agentilor economici care practica taximetria de a stabili un tarif minim, aceasta contravine prevederilor Legii concurentei”, spune Cristina Butacu, purtator de cuvant al Consiliului Concurentei. „Orice asemenea intelegere este interzisa. Fie ca este vorba de un tarif unic sau minim”, conchide Cristina Butacu. In aceeasi Lege a concurentei, la articolul 8.1 se spune ca prevederile articolului 5.1 nu se aplica in cazul in care „cota de piata detinuta de agentul economic sau de agentii economici participanti la grupare nu depaseste 5%”. Chiar daca este greu de crezut ca grupul format din cele 28 de companii au o cota de piata mai mica de 5% in Bucuresti, la alineatul urmator este prevazut ca aceste exceptii nu sunt aplicabile practicilor anticoncurentiale, interzise atunci cand acestea privesc preturi si tarife, asadar nu se refera la formarea unui cartel de pret.

Nicolae Trusca, directorul companiei Cobalcescu, una dintre cele mai mari de pe piata bucuresteana a taximetriei, spune ca firma pe care o conduce nu face parte din aceasta asociatie de 28 de companii si ca la Cobalcescu, stabilirea pretului pe kilometru va fi facuta in functie de piata. „Totusi suntem de acord ca se impune marirea tarifului actual de 4.500 lei/km, care este stabilit in momentul in care un litru de benzina costa in jur de 13.000 lei. Acum litrul de benzina costa aproape 25.000 lei. In general, cred ca sunt de acord cu tariful de 6.000 lei”, declara Nicolae Trusca. Companiile de taxi vor trebui sa fie atente la miscarile de tarife pe care le fac. Altfel, este posibil sa intre sub incidenta Legii concurentei.

Legea concurentei interzice Intelegerile dintre companii pentru fixarea preturilor si tarifelor

Art. 4 – (1) Preturile produselor si tarifele serviciilor si lucrarilor se determina in mod liber prin concurenta, pe baza cererii si a ofertei. Preturile si tarifele practicate de regii autonome, precum si cele practicate in cadrul activitatilor cu caracter de monopol natural sau al unor activitati economice supuse prin lege unui regim special se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei.
Art. 5 – (1) Sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici sau asociatii de agenti economici, orice decizii de asociere sau practici concertate,
care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc:
a) fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale inechitabile;
Art. 8 – (1) Prevederile art. 5 si 6 nu se aplica in cazul agentilor economici sau gruparilor de agenti economici la care cifra de afaceri pentru exercitiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile a fi calificate practici anticoncurentiale nu depaseste un plafon stabilit anual de catre Consiliul Concurentei, iar cota de piata detinuta de agentul economic sau agentii economici participanti la grupare nu depaseste 5%.
– (2) – Limitele prevazute de alineatul (1) nu sunt aplicabile practicilor
anticoncurentiale interzise prin prevederile art. 5 si 6, atunci cand acestea privesc preturi, tarife, acorduri de partajare a pietei sau licitatii.