Potrivit datelor înregistrate de Consiliul Fiscal, România se confruntă cu unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană, excepție făcând Irlanda. Ajustarea preconizată pentru 2025 este doar primul pas într-un proces mai amplu de corecție macroeconomică, iar măsuri suplimentare vor fi necesare în anii următori.
Consiliul Fiscal analizează atent bugetul pe 2025
Corecția este considerată esențială pentru reducerea deficitului de cont curent și pentru diminuarea presiunii asupra monedei naționale, după cum a menționat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
„România are unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este doar începutul corecției macroeconomice, iar măsuri suplimentare vor fi necesare și în anii următori. Corecția este esențială pentru reducerea deficitului de cont curent și diminuarea presiunii asupra monedei naționale”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, potrivit Termene.
Consiliul a identificat mai multe probleme care ar putea influența negativ atingerea obiectivelor financiare
În analiza bugetului pe 2025, Consiliul Fiscal a identificat mai multe probleme care ar putea influența negativ atingerea obiectivelor financiare. Una dintre principalele dificultăți este deficitul de numerar mai mare decât estimările inițiale. Execuția bugetară pe 2024 a evidențiat un deficit de numerar de 8,65% din PIB, ceea ce depășește estimările inițiale și rectificările ulterioare. În acest context, Consiliul Fiscal consideră că majoritatea cheltuielilor suplimentare din 2024 au fost de natură permanentă, ceea ce face mai complicată corectarea macroeconomică. Astfel, se estimează că un deficit de numerar realist pentru 2025 ar putea ajunge la 7,7% din PIB.
„România are unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este doar începutul corecției macroeconomice, iar măsuri suplimentare vor fi necesare și în anii următori. Corecția este esențială pentru reducerea deficitului de cont curent și diminuarea presiunii asupra monedei naționale”, a mai spus Daniel Dăianu, potrivit sursei menționate.
Un alt punct important este estimarea veniturilor, care se preconizează a fi cu aproximativ 9,7 miliarde de lei mai mici decât țintele stabilite în proiectul de buget. De asemenea, există un necesar suplimentar de cel puțin 4,5 miliarde de lei pentru cheltuieli cu bunuri și servicii și pentru plata dobânzilor. Acest deficit suplimentar ar putea genera riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea limitelor bugetare, în special pentru salarii și asistență socială.
Consiliul Fiscal a mai semnalat și problema deficitului teoretic prea mic, având în vedere că bugetul pe 2025 vizează un deficit de 7,04% din PIB, în scădere cu 1,61 puncte procentuale față de 2024. Totuși, ajustarea efectivă a deficitului este mult mai complicată decât estimările inițiale, având în vedere impactul recalculării pensiilor asupra cheltuielilor.
