Consiliul fiscal /CF/ are rezerve în privinţa realizării un deficit cash de 1,83% din PIB, care ar urma să aibă drept corespondent un deficit ESA2010 de 1,45% din PIB, având în vedere tiparele istorice între soldurile bugetare în baza metodologiei naţionale (cash) şi în baza ESA2010.
'Construcţia bugetară pentru anul viitor are drept obiectiv un deficit cash de 1,83% din PIB, care ar urma să aibă drept corespondent un deficit ESA2010 de 1,45% din PIB, iar un asemenea nivel al deficitului ESA ar urma sa fie consistent cu obligaţiile care-i incumbă României în conformitate cu braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere şi Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare (Compactul fiscal), în speţă atingerea unui nivel al deficitului structural conform metodologiei Comisiei Europene de 1% din PIB (aşa numitul 'obiectiv pe termen mediu'), cu includerea unui ajutor (deviaţie temporară permisă) de 0,25% din PIB pentru cheltuielile de cofinanţare aferente proiectelor finanţate din fonduri structurale post-aderare', se arată într-un comunicat al Consiliului Fiscal.
Conform informaţiilor primite de Consiliul Fiscal până în acest moment, "realizarea unui asemenea ecart neobişnuit ca dimensiune şi ca semn – având în vedere tiparele istorice – între soldurile bugetare în baza metodologiei naţionale (cash) şi în baza ESA2010 se datorează faptului că proiecţia cheltuielilor bugetare în conformitate cu metodologia naţională include în 2015 plăţi consistente ale unor titluri executorii deja reflectate în anii anteriori în cheltuielile bugetare conform ESA2010, precum şi a unor avansuri în contul achiziţionării de echipamente militare a căror reflectare în cheltuielile bugetare ESA2010 ar urma să se producă ulterior, la momentul recepţionării acestora".
Potrivit sursei citate, la nivel agregat, veniturile fiscale apar ca fiind potenţial supraevaluate cu circa 2,35 miliarde de lei (0,33% din PIB), în condiţiile în care MFP ia probabil în calcul în proiecţia de venituri un impact favorabil din partea unei îmbunătăţiri a gradului de colectare a veniturilor.
Consiliul Fiscal reiterează însă opinia sa anterioară conform căreia câştigurile din măsurile de îmbunătăţire a colectării sunt imposibil de evaluat ex ante şi că o abordare prudentă, de altfel cerută în mod expres de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, impune luarea în calcul doar ex post a unor eventuale asemenea plusuri de venituri.
Pe partea de cheltuieli, Consiliul Fiscal arată că reducerea cheltuielile cu bunurile şi serviciile reprezintă principalul instrument de ajustare în vederea convergenţei către ţinta de deficit structural.
Cheltuielile de natura investiţiilor sunt proiectate să înregistreze o creştere consistentă în anul 2015 (+8,6 miliarde de lei), atât la nivelul componentei aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene post-aderare (+6,2 miliarde de lei), cât şi la nivelul componentei cu finanţare exclusiv internă (+2,3 miliarde de lei).
"Majorările mai sus menţionate sunt faţă de estimările de cheltuieli din cea de-a treia rectificare bugetară din anul 2014 care, în opinia Consiliului fiscal, sunt extrem de puţin probabil a se materializa la nivelul indicat. Ca şi în cazul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, execuţiile bugetare din trecut consemnează în mod constant deviaţii considerabile de la sumele bugetate iniţial în cazul cheltuielilor de investiţii, însă de semn opus, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt fără excepţie inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, consemnând chiar reduceri în termeni nominali de la o execuţie bugetară la alta. În ceea ce priveşte cuantumul proiectat al absorbţiei de fonduri europene, este de înţeles luarea în calcul în bugetul iniţial a unei asemenea creşteri abrupte de performanţă, dat fiind faptul că 2015 este ultimul an în care se pot atrage fonduri aferente exerciţiului financiar 2007-2013, iar alocările bugetare trebuie să prevină dezangajarea de fonduri", se mai arată în opinia CF.
Consiliul Fiscal solicită public Ministerului Finanţelor Publice, în conformitate cu principiul transparenţei statuat de Legea nr. 69/2010 cu modificările şi completările ulterioare, includerea în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2015 şi proiecţia acesteia pe anii 2016-2018 şi a unei subsecţiuni distincte care să detalieze tranziţia de la soldul cash la cel în baza ESA2010, cu atât mai mult cu cât această raportare va trebui oricum realizată în contextul notificării conform procedurii deficitului excesiv (engl. EDP – Excessive Deficit Procedure) către Eurostat din primăvara anului viitor.
Consiliului Fiscal a transmis vineri o completare cu privire la Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2015 şi la Strategia fiscal – bugetară 2015-2017.
AGERPRES