Probleme pentru România, după ce un raport al CF arată care că urmează niște ani mai complicați din punct de vedere economic. Chiar dacă se produce corecţia macroeconomică necesară, evoluţii nefavorabile pe plan internaţional pot afecta negativ costul finanţării României. Înăsprirea condiţiilor de finanţare este de corelat şi cu posibile ieşiri de fonduri din economiile emergente.

Ce arată raportul Consiliului Fiscal

„Anii ce vin rămân foarte complicaţi. Nu numai că procesul de consolidare fiscală/bugetară în România reclamă o disciplină a paşilor de ajustare, dar şi contextul internaţional, în pofida redresării economice evidente, rămâne cu multe incertitudini şi riscuri.  Datoriile publice şi private au crescut mult în numeroase ţări, există presiuni inflaţioniste puternice, tensiuni geopolitice şi riscuri neconvenţionale de genul atacurilor informatice care primejduiesc componentele de bază ale infrastructurii critice a unei ţări. Deja pieţele financiare înăspresc condiţiile de acces la finanţare, ceea ce se exprimă în randamentele solicitate la plasamente”, se arată în documentul publicat de Consiliul Fiscal.

Conform raportului, în anul 2020 activitatea economică din România a fost sever afectată de pandemia COVID-19, produsul intern brut (PIB) înregistrând o contracţie de 3,9% în termeni reali, faţă de o creştere de 4,1% în anul precedent. Pe latura cererii, formarea brută de capital fix (+1,5 pp) şi consumul guvernamental (+0,4 pp) sunt singurii factori care au avut o contribuţie pozitivă la modificarea PIB real. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, principalul motor al creşterii în majoritatea anilor anteriori, au exercitat cea mai importantă contribuţie negativă (-3,2 pp) pe fondul restricţiilor impuse pentru combaterea pandemiei. Tot contribuţii negative au avut şi exportul net (-1,6 pp), în condiţiile perturbării lanţurilor de aprovizionare globală, precum şi variaţia stocurilor (-0,9 pp).

De ce a fost determinat declinul PIB

CF menţionează că, din perspectiva ofertei, declinul PIB a fost determinat de aproape toate ramurile economiei naţionale, şi în special de industrie (-1,9 pp), fiind însă de remarcat evoluţiile pozitive din construcţii, respectiv, informaţii şi comunicaţii.

„Consiliul Fiscal apreciază drept necesară amendarea legislaţiei care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă, reiterând recomandarea privind specificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparenţă mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului şi nivelului de utilizare a fondului de rezervă”, se spune în raport.

România are nevoie de consolidare fiscal-bugetară

România trebuie să dea startul unui proces amplu de consolidare fiscal-bugetară în acest an, care să urmărească reducerea graduală a deficitului pe parcursul următorilor ani, potrivit Raportului pe 2020 al Consiliului Fiscal.

„Anul 2021 reprezintă o provocare importantă pentru România deoarece trebuie să dea startul unui proces amplu de consolidare fiscal-bugetară care să urmărească reducerea graduală a deficitului pe parcursul următorilor ani. Poziţia finanţelor publice este complicată de nivelul ridicat al deficitului structural (7,5% din PIB potenţial în anul 2020, potrivit estimării CE), astfel că cea mai mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală şi se va manifesta şi în viitor.

Proiectul de buget pe anul 2021 şi SFB 2021-2023 semnalează o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare comparativ cu anii anteriori, fiind proiectată o corecţie graduală a deficitelor (cash, ESA, structural) pe termen mediu, precum şi o altă filozofie de construcţie a bugetului public din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice. În Opinia sa asupra acestor documente, CF a apreciat drept fezabilă atingerea ţintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash (7,16% din PIB), cât şi europene (8,23% din PIB)”, se spune în raportul anual al instituţiei.

CF menţionat că reducerea semnificativă a deficitului cash planificată pentru anul 2021 (cu circa 2,5 pp din PIB faţă de anul anterior) este sprijinită în principal de două elemente cu caracter excepţional: sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligaţiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenţii economici şi faptul că la momentul elaborării proiectului de buget se preconiza închirierea în anul 2021 a benzilor de frecvenţă 5G.

Ajustarea pe termen mediu

Instituţia precizează că aceste elemente „nu reprezintă însă măsuri de ajustare structurală, astfel că soldul bugetar potrivit ESA 2010 este proiectat a se îmbunătăţi semnificativ mai puţin”.

„Ajustarea pe termen mediu proiectată de SFB 2021-2023 este explicată în principal de reducerea semnificativă a ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, în timp ce ponderea veniturilor din taxe şi impozite urmează a se menţine relativ constantă. În acest sens, CF a atras atenţia că, deşi procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale, o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli fiind foarte dificilă şi improbabil a se concretiza la nivelurile estimate de MF.

În acest sens, o creştere a veniturilor bugetare ca pondere în PIB ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare”, arată CF.

De asemenea, CF apreciază, pe baza execuţiei bugetare din primele 4 luni ale anului, că ţinta de deficit bugetar pentru anul 2021 este fezabilă, fiind posibile chiar evoluţii mai favorabile decât cele avute în vedere la construcţia proiectului de buget. Acest fapt este atribuibil unei execuţii mai bune în raport cu proiecţiile iniţiale a veniturilor bugetare, având drept surse principale revenirea economică mai rapidă faţă de aşteptări şi evaluarea conservatoare a veniturilor bugetare de către MF care, în proiectul de buget, a luat în considerare o recuperare limitată a sumelor amânate la plată în anul 2020 de către agenţii economici.

Conform CF, cheltuielile bugetare aferente execuţiei din primele 4 luni ale anului relevă alocări probabil insuficiente la nivelul cheltuielilor de personal, a celor de asistenţă socială, precum şi a celor cu bunuri şi servicii. Această situaţie ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea asigurării unui control strict al cheltuielilor bugetare pentru anul în curs.

În condiţiile în care veniturile bugetare în plus faţă de cele proiectate în buget vor fi, probabil, mai ridicate comparativ cu necesarul de alocări suplimentare pentru cheltuieli permanente, CF recomandă ca diferenţa favorabilă să fie utilizată pentru reducerea deficitului bugetar din anul 2021, uşurând astfel efortul de consolidare fiscal-bugetară în anii următori.

Sursa foto: Dreamstime