Potrivit acestuia, majorarea cheltuielilor totale cu 1,43 miliarde lei reflectă suplimentarea schemei de stingere „în lanţ” de tip swap a arieratelor bugetare (1,12 miliarde lei, din care la nivelul capitolelor „cheltuieli de capital” 618 milioane lei, respectiv „bunuri și servicii” 500 milioane lei) și a cheltuielilor totale cu 310 milioane lei. Această majorare este localizată în principal la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii (+2 miliarde lei, alimentate parțial pe partea de venituri bugetare de taxa clawback) și este motivată în principal de accelerarea plății arieratelor din sectorul sanitar, persistența acestora reflectând lipsa de reforme în acest sector. Reduceri de cheltuieli sunt previzionate în principal la nivelul categoriei „asistență socială” (–604 milioane lei), „cheltuieli de capital” (-439 milioane lei), „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare” (-466 mil. lei), în timp ce alocările aferente capitolului „alte
transferuri” sunt diminuate cu 565 mil. lei, motivele revizuirii la nivelul acestei categorii de
cheltuieli nefiind explicate.
Consiliul fiscal remarcă carențe serioase în procesul de programare bugetară, nivelurile proiectate în bugetul inițial fiind depășite frecvent în ultimii ani, ceea ce este de natură a afecta credibilitatea estimărilor în ceea ce privește traiectoria acestui capitol de cheltuieli. Chiar dacă încasările din taxa clawback, neincluse în bugetul inițial sunt utilizate pentru finanțarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, dimensiunea revizuirii (+2 miliarde de lei, respectiv circa 0,3% din PIB) nu poate fi explicată doar de acest factor. În acest context, Consiliul fiscal recomandă bugetarea adecvată a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, potrivit angajamentelor asumate, astfel încât acestea să nu mai reprezinte un factor de incertitudine la adresa poziției fiscale, în momentul rectificărilor bugetare. Pe termen mediu, eficientizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile nu este posibilă, în opinia Consiliului fiscal, fără reforme structurale foarte profunde, în special în sistemul de sănătate, şi fără eficientizarea sistemului de achiziţii publice în general.
De asemenea, Consiliul fiscal remarcă și existența unor rezerve la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (acestea par a fi supraevaluate) în contextul reducerii semnificative a costurilor de finanțare înregistrată în primele 7 luni ale anului 2013. Deși amplitudinea scăderii  dobânzilor plătite de stat în contul datoriei publice a fost una foarte amplă, influența pozitivă asupra cheltuielilor efective cu dobânzile va fi observată gradual, pe măsură ce datoria emisă anterior va ajunge la scadență, urmând a fi refinanțată în noile condiții de piață mult mai favorabile.
În concluzie, în opinia Consiliului fiscal, atingerea noii ținte de deficit bugetar pe anul în curs parea fi dependentă în mare măsură de realizarea veniturilor bugetare, acestea părând a fi optimiste, riscurile fiind înclinate pe partea negativă, respectiv încasări mai reduse decât cele preconizate prin proiectul de rectificare bugetară care trebuie compensate printr-un control foarte strict al cheltuielilor, precum și prin întărirea eforturilor de îmbunătăţire a colectării
veniturilor bugetare.