Consiliul Fiscal, despre bugetul României pentru 2025. Deficit estimat la 7,7% din PIB
Consiliul Fiscal (CF) a transmis o opinie preliminară privind Legea bugetului de stat pentru 2025, avertizând asupra provocărilor economice și a necesității unor măsuri de ajustare pentru reducerea deficitului bugetar.
Potrivit analizei, deficitul cash al României se situează în jurul valorii de 7,7% din PIB, cu perspective de reducere către 7%, în funcție de colectarea veniturilor și optimizarea cheltuielilor.
Construcția bugetară pentru 2025 are ca obiectiv reducerea deficitului la 7,04% din PIB, reprezentând o scădere de 1,61 puncte procentuale față de 2024. Această ajustare este una dintre cele mai dificile, având în vedere impactul recalculării pensiilor, care se va resimți pe deplin în acest an.
„Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adiţională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuţia bugetară şi prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuţie să se îndrepte către ţinta de 7% din PIB, astfel încât să se asigure respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată de România în cadrul Planului Bugetar-Structural agreat cu Comisia Europeană”, se arată în Opinia preliminară a CF privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027.
Principalele probleme identificate de Consiliul Fiscal:
- Veniturile estimate ar putea fi supraevaluate – CF consideră că veniturile reale vor fi mai mici cu 9,7 miliarde lei (0,5% din PIB) decât cele asumate în buget.
- Cheltuielile cu bunuri și servicii și dobânzile sunt subestimate – Se estimează un necesar suplimentar de cel puțin 4,5 miliarde lei (0,2% din PIB).
- Riscuri privind cheltuielile de personal și asistență socială, care ar putea depăși nivelurile planificate.
„CF nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătăţirea colectării de către ANAF în evaluarea sa. În consecință, în evaluarea sa privind bugetul public pentru anul 2025, CF vede venituri inferioare cu circa 9,7 miliarde de lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget”, se menționează în opinie.
România sub procedura de deficit excesiv
România se află printre cele opt state membre UE aflate sub procedura de deficit excesiv, având unul dintre cele mai mari dezechilibre bugetare transmite Consiliul Fiscal. Deficitul cash în 2024 a ajuns la 8,65% din PIB, cu mult peste ținta stabilită inițial de 5%.
Deși ajustarea fiscală este obligatorie, România a obținut un acord cu Comisia Europeană pentru ca procesul de corecție să fie gradual, având în vedere dimensiunea deficitului și reformele necesare.
Obiectiv pe termen lung: reducerea deficitului de la peste 9% din PIB (dacă se include impactul recalculării pensiilor) la sub 3% din PIB.
Bugetul de stat din 2025 prevede alocarea a 7,8% din PIB pentru investiții, un nivel semnificativ care vizează dezvoltarea infrastructurii, tranziția energetică și susținerea sectoarelor de producție. Fondurile europene vor juca un rol crucial în atenuarea impactului măsurilor de ajustare.
Factorii externi și riscurile economice
Consiliul Fiscal atrage atenția asupra contextului economic global, marcat de incertitudini și riscuri:
- Fragmentarea sistemului global și creșterea protecționismului
- Impactul șocurilor succesive (pandemia, criza energetică, schimbările climatice, războiul din Ucraina)
- Potențiale „înghețări” ale piețelor financiare, care ar putea limita accesul României la finanțări externe
În acest context, guvernul trebuie să adopte măsuri echilibrate, combinând ajustarea fiscală cu stimularea investițiilor și creșterea veniturilor bugetare.
„Fragmentarea sistemului global continuă (multilateralismul se destramă), protecţionismul se intensifică, şocuri succesive (pandemia, criza energetică, schimbări climatice, războiul din Ucraina) au slăbit economia UE. Pieţele financiare pot cunoaşte „îngheţări” (sudden stops), acces mai dificil la finanţări pentru economiile cu deficite mari. Acesta este cadrul ce obligă guverne naţionale la alegeri dificile în politicile economice, la compromisuri dureroase”, se mai arată în documentul citat.
Consiliul Fiscal subliniază că ajustarea din 2025 este doar începutul unei corecții macroeconomice mai ample, necesară pentru reducerea dezechilibrelor și îmbunătățirea perspectivei economice a României pe termen lung.
