Prognoza de creștere economică estimată la 3,4%
Prognoza de creștere economică a Guvernului României pentru anul 2024, estimată la 3,4%, este marcată de un optimism moderat, conform evaluărilor recente din raportul anual al Consiliului Fiscal.
Acest optimism ar putea suferi corecții descendente, pe fondul incertitudinilor economice interne și externe, dar și în contextul noilor date privind Produsul Intern Brut (PIB).
Deși Comisia Europeană prevede o creștere a PIB-ului real de 3,3% în 2024, peste estimarea FMI de 2,8%, există semnale că evoluția economică a României ar putea fi mai lentă decât anticipat.
Evaluarea perspectivei economice și a execuției bugetare
Raportul Consiliului Fiscal subliniază faptul că prognoza de creștere economică ar putea fi prea optimistă, mai ales în lumina noilor date economice și a incertitudinilor din economie. Deși prognoza CNSP din primăvară a revizuit ascendent proiecția deflatorului PIB, sugerând riscuri echilibrate pentru acest indicator, proiecția PIB-ului nominal preia aceste riscuri, accentuând optimismul moderat.
În 2023, creșterea economică reală a României a fost de doar 2,1%, sub estimările anterioare, cu toate că investițiile publice și private au avut o contribuție pozitivă semnificativă. Efectul acestor investiții a fost parțial contrabalansat de ratele înalte ale inflației, cererea externă în scădere și incertitudinile geopolitice din regiune.
Riscurile și perspectivele bugetare
Proiectul de buget pentru 2024 vizează un deficit de 5% din PIB, conform metodologiei naționale, și de 4,9% conform metodologiei ESA 2010. Deși s-a planificat o reducere a deficitului prin creșterea veniturilor bugetare, raportul Consiliului Fiscal evidențiază riscurile ca deficitul să depășească 7%, poate chiar să se apropie de 8%, până la sfârșitul anului 2024.
Aceasta se datorează atât creșterilor salariale din sectorul public, cât și noii legi a pensiilor, care vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a anului.
Din perspectivă pe termen mediu, România trebuie să implementeze măsuri stricte pentru consolidarea fiscală, având în vedere că deficitul bugetar trebuie redus sub 3% din PIB până în 2027. În lipsa unor politici fiscale și de colectare mai eficiente, riscul de a înregistra deficite mai mari decât cele planificate rămâne ridicat.
Perspective de creștere economică și influența investițiilor
Factorii care vor influența creșterea PIB în anii următori includ consumul privat, susținut de creșterea venitului real disponibil, și investițiile, în special cele publice, sprijinite de fondurile europene. În schimb, exportul net va avea probabil o contribuție negativă la creșterea economică.
În ceea ce privește inflația, proiecțiile BNR pentru finalul lui 2024 plasează rata inflației la 4%, datorită scăderii componentei de bază a inflației. Cu toate acestea, ajustările macroeconomice și consolidarea fiscală rămân esențiale pentru a menține stabilitatea economică și pentru a susține o creștere sustenabilă.
