Consiliul Fiscal apreciază că o premisă esențială a îndeplinirii mandatului său o reprezintă instituirea unor proceduri de lucru cu Ministerul Finanțelor Publice referitoare la stabilirea calendarului de transmitere a documentelor supuse opiniei CF, care să asigure atât un interval de timp suficient la dispoziția instituției pentru analiza acestora, cât și un interval de răspuns din partea MFP. Până acum, documentele erau transmise Consiliului Fiscal cu doar câteva ore înainte de adoptare, făcând imposibilă o analiză serioasă și mai ales, eventualele corecții necesare.

Consiliul Fiscal recomandă o creștere a transparenței în procesul de comunicare a construcțiilor bugetare prin publicarea și adoptarea ca reper a bugetului general consolidat, și nu doar a unor părți din acesta.

Cele 7 obiecții ale Consiliului Fiscal

  • Prognoza cadrului macroeconomic aferent primei rectificări bugetare se bazează pe un avans plauzibil al PIB nominal care rezultă dintr-o creștere economică reală mai redusă și un deflator probabil mai ridicat. De asemenea, ipotezele referitoare la piața muncii sunt optimiste, îndeosebi în privința ritmului de creștere a numărului de angajați.
  • Încă din construcția inițială, bugetul general consolidat prevedea o abatere de amploare de la regula privind soldul structural și mai mult, exista riscul depășirii chiar și a pragului de 3% din PIB – dată fiind și apropierea țintei inițiale de acest plafon.
  • Consiliul Fiscal apreciază că un eventual impact bugetar pozitiv atât al măsurilor de creștere a eficienței colectării, cât și al amnistiei fiscale nu poate fi luat în considerare ex ante în proiecția veniturilor bugetare având în vedere principiul prudenței, statuat de LRFB.
  • Consiliul Fiscal are rezerve însemnate față de nivelul propus al veniturilor bugetare – mai ales în cazul celor din TVA și contribuții de asigurări sociale – identificând un minus de venituri cumulat situat între 5,8-6,8 mld. lei.
  • În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal are rezerve față de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistență socială și cele cu achizițiile de bunuri și servicii, identificând o sub-bugetare a acestora cu 3,5-4,5 mld. lei. O absorbție mai redusă a fondurilor europene, nedezirabilă din perspectiva dezvoltării economice, ar putea diminua deficitul bugetar cu 2,5-3,5 mld. lei.
  • Politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcției bugetare. Aceasta este determinată de nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale și de gradul înalt de rigiditate al cheltuielilor, de angajamente excesiv de ambițioase în raport cu resursele disponibile. Intervine și contextul extern, ilustrat de încetinirea activității economice precum și efectele războiului comercial/valutar între state mari. Sunt de remarcat în acest context deficitele gemene relativ ridicate și singulare în regiune care particularizează economia românească.
  • Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri serioase de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului cât și perspectiva pe termen mediu, prin creșterea veniturilor și/sau raționalizarea și eficientizarea cheltuielilor. O majorare substanțială a veniturilor bugetare pare o condiție sine-qua-non în acest proces de consolidare.