Principalele observaţii ale Consiliului fiscal privind veniturile şi cheltuielile bugetare aşa cum au fost rectificate de guvern:
Impozit pe profit: +817 milioane lei. Actualizarea nivelului programat pe întregul an apare drept justificată în raport cu supraperformanța față de programul inițial la finele primului semestru – gradul de realizare față de programul inițial este, conform raportului semestrial privind situația economică și bugetară, de 107,7% (+487 milioane lei în termeni nominali).
Impozit pe salarii și venit: +784 milioane lei. Actualizarea nivelului programat pe întregul an apare drept justificată în raport cu supraperformanța față de programul inițial la finele primului semestru – gradul de realizare comparativ cu programul inițial pentru această categorie de venituri este, conform raportului semestrial privind situația economică și bugetară, de 104,4% (+553 milioane lei în termeni nominali).
Impozite și taxe pe proprietate: -579 milioane lei. Revizuirea descendentă este consecința neincluderii în bugetul inițial a reducerii taxei pe construcții speciale de la 1,5% la 1%.
TVA: -253 miloane lei. Supraperformanța în raport cu programul inițial aferent acestei categorii de venituri, de 9,6% la finele primului semestru (+2,568 miliarde lei), permite acomodarea cu ușurință a impactului pe șase luni a extinderii aplicabilității cotei reduse de TVA la alimente, servicii de restaurant și catering (circa 2,8 miliarde). Estimarea actualizată a veniturilor pe întregul an apare drept prudentă din perspectiva performanței în ceea ce privește colectarea la finele primului semestru.
Contribuții de asigurări sociale: +1821 milioane lei. La finele primului semestru, încasările au consemnat o depășire ușoară a programului inițial (100,7%, respectiv +202 milioane lei), cel mai probabil drept consecință a unei dinamici peste așteptări a fondului salarial din economie, fenomen legat și de creșterea economică mai rapidă decât cea presupusă în construcția bugetară inițială. Majorările programate ale cheltuielilor de personal comparativ cu alocările inițiale, de circa 1,4 miliarde lei, sunt așteptate de MFP să genereze circa 600 de milioane venituri suplimentare din contribuții sociale. În opinia Consiliului fiscal, extrapolarea performanței din primul semestru, la care se adaugă sumele ce reprezintă contrapartida suplimentării cheltuielilor de personal, nu pot explica o majorare de asemenea dimensiuni a veniturilor din contribuții sociale, excesul probabil fiind de circa 800 de milioane de lei. Cu toate acestea, dat fiind faptul că estimările încasărilor pentru agregatele de venituri fiscale apar drept prudente, o eventuală subperformanță a veniturilor din contribuții sociale relativ la nivelul programat rectificat apare drept probabil să fie acoperită de încasări mai mari decât cele programate la nivelul veniturilor fiscale (în special TVA).
Venituri nefiscale: + 1504,5 milioane lei. Gradul de realizare a programului la finele lunii iunie era de 91,3% (-858 milione de lei), însă raportul semestrial precizează că această nerealizare este datorată întârzierilor la plata dividendelor de către companiile de stat și că este probabil ca aceasta să fie recuperată pe parcursul lunii iulie. Majorarea nivelului programat de încasat apare determinată și de două componente temporare, și anume vânzări de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (+498 milioane lei) și sume recuperate în urma deciziei de incompatibilitate a unor ajutoare de stat (+508 milioane lei), cărora li se adaugă varsăminte suplimentare din profitul net al BNR estimate la 257 milioane de lei.
Venituri din fonduri europene nerambursabile: +1.984 milioane lei. Majorarea nivelului programat apare drept surprinzătoare dată fiind subperformanța relativă la programul inițial la finele primului semestru – intrările au însumat doar 41,9% din nivelul programat (-6.110 milioane lei). Atingerea nivelului programat la finele anului ar presupune o triplare a sumelor primite de la UE în semestrul II comparativ cu cele din primul semestru al anului, care apare neverosimilă chiar din perspectiva unui tipar istoric de execuție bugetară potrivit căruia aceste intrări accelerează semnificativ în a doua parte a anului.
Cheltuieli de personal: +1.388 milioane lei. Suplimentarea alocării apare ca fiind cel puțin parțial rezultatul includerii unor noi titluri executorii privind drepturile salariale restante (circa 1 miliard de lei).
Bunuri și servicii: +385 milioane lei.
Proiecte cu finanțare din fonduri postaderare nerambursabile: +2,165 milioane lei. Majorarea este contrapartida revizuirii ascendente a programului privind sumele primite de la UE. Rezervele exprimate acolo cu privire la ritmul în care ar trebui să se accelereze intrările de fonduri europene pentru a fi asigurată convergența la nivelurile programate se aplică și în cazul cheltuielilor asociate.
Asistență socială: +1284 milioane lei. Majorarea alocărilor este determinată de acomodarea impactului pe șase luni de execuție al dublării cuantumului alocației de stat pentru copii (+900 de milioane de lei), diferența reprezentând impactul reintroducerii pensiilor de serviciu pentru personalul aeronautic, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, precum și majorările operate la nivelul indemnizațiilor persoanelor persecutate din motive politice și etnice, veteranilor și văduvelor de război.
Alte cheltuieli: +585 milioane lei. Alocările majorate sunt determinate în principal de hotărâri CEDO, despăgubiri aferente procesului de restituire a proprietăților și sume pentru restaurarea unităților de cult.
Cheltuieli de capital: +691 milioane lei. Majorarea apare drept surprinzătoare dată fiind subexecuția masivă la nivelul acestei categorii de cheltuieli la finele primului semestru, gradul de realizare a programului fiind de doar 34% (-7.450 milioane). Convergența la nivelurile bugetate pentru întregul an ar implica ca fluxul de cheltuieli să crească de 4 ori în a doua parte a anului comparativ cu nivelul din primul semestru – spre referință, execuția aferentă anului 2014, cu un profil relativ asemănător, a însemnat o accelerare a cheltuielilor de capital de 2,5 ori în al doilea semestru al anului comparativ cu prima parte a anului.
