Consiliul Fiscal apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020, potrivit metodologiei cash, în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea Ministerului Finanţelor Publice, conform opiniei instituţiei cu privire la cea de-a treia rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020.

În document se menţionează că valul doi al pandemiei întrerupe/încetineşte revenirea economiilor în trimestrul IV din acest an. În Uniunea Europeană se profilează o evoluţie în formă de W a economiilor din cauza unei probabile contracţii economice în trimestrul IV din acest an, după cum anticipează BCE şi CE. Se prognozează un declin al activităţii economice în UE de 7,4% în acest an.

Redresarea ca nivel al PIB este aşteptată pentru 2022, dar în condiţii de schimbări adânci în economii, ce sunt accelerate de noi tehnologii (digitalizare, robotizare, etc.), de nevoia de a răspunde la schimbarea de climă. Dezvoltarea de vaccinuri şi terapii va ajuta redresarea şi va contribui la schimbarea stării de spirit, către optimism, în societate.

“Proiectul celei de-a treia rectificări bugetare majorează proiecţia de deficit bugetar pentru anul 2020 cu 0,5 pp din PIB, respectiv până la un nivel de 9,1%, în principal ca urmare a impactului nefavorabil şi de amploare asupra încasărilor bugetare al facilităţii de amânare la plată a obligaţiilor bugetare, a deteriorării cadrului macroeconomic comparativ cu cel avut în vedere anterior, precum şi a unor neajunsuri în construcţia bugetară.

Pe partea de venituri bugetare, CF apreciază drept probabilă materializarea unui gol total de venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări plus alte venituri la nivelul anului 2020 (potrivit execuţiei cash) de aproximativ 6,5-7,5 miliarde de lei (circa 0,65%-0,75% din PIB). Acest gol provine, în opinia CF, pe de o parte din evaluarea optimistă a ANAF, a sumelor recuperabile în acest an din obligaţiile amânate la plată de agenţii economici, precum şi din probabilitatea ridicată ca sumele aferente închirierii benzilor de frecvenţă 5G să nu fie încasate în anul curent.

În aceste condiţii, CF apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 potrivit metodologiei cash în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp peste estimarea MFP. Trebuie menţionat faptul că acest gol de venituri identificat de CF la nivelul anului 2020 este recuperabil în anul următor sprijinind execuţia cash. Din perspectiva execuţiei potrivit metodologiei ESA, aceasta nu este influenţată de elementele identificate de CF care conduc la acest gol de venituri pentru anul în curs”, se spune în document.

Potrivit CF, dincolo de nivelul extrem de ridicat al deficitului bugetar pentru anul în curs, care va conduce la o majorare corespunzătoare a datoriei publice, poziţia finanţelor publice de la finele anului 2020 este importantă întrucât reprezintă punctul de pornire al construcţiei bugetare pentru anul 2021.

“Chiar dacă execuţia bugetară aferentă anului 2020 cuprinde şi unele elemente de tip one-off (evaluate de CF la circa 1,5-2% din PIB, din care 0,4 pp finanţate prin transferuri UE), respectiv măsurile destinate luptei cu efectele pandemiei COVID-19, o foarte mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală şi se va manifesta şi în viitor.

Astfel, considerând măsurile de politică fiscală deja adoptate (majorarea pensiilor, salariilor, alocaţiilor pentru copii potrivit calendarului anunţat de Guvern) şi eliminând măsurile de tip one-off, punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 va fi de circa 8% din PIB. Mai mult, având în vedere că efectele pandemiei se vor manifesta şi în anul 2021, cel puţin o parte din măsurile one-off vor fi probabil menţinute, ceea ce ar conduce la un punct de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 şi mai ridicat, posibil în jur de 9% din PIB”, se arată în document.

Consiliul Fiscal menţionează că ultimii ani au consemnat o creştere puternică a cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială ca procent în PIB şi venituri fiscale. Această evoluţie se reflectă şi în creşterea puternică a deficitului structural al bugetului public. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială reprezentând 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS). Această situaţie nu este sustenabilă în sine şi cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesităţii corecţiei macroeconomice şi bugetare, consideră reprezentanţii CF, potrivit Agerpres.

“În acest context, caracterizat de niveluri foarte înalte ale deficitului bugetar, este obligatorie o corecţie care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar şi care să ancoreze aşteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare. O corecţie macroeconomică imaginată ca fiind ajutată printr-o scădere drastică a dobânzilor pe piaţă monetară din România, prin injecţii substanţiale de lichiditate de către BNR şi operaţii cu titluri de stat pe piaţa financiară internă, este contraproductivă; s-ar pierde încrederea în moneda naţională, inflaţia ar fi stimulată mult, ar fi un dezastru pentru stabilitatea financiară şi economică”, se spune în document.

Instituţia susţine că anunţarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală/bugetară ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puţin revenirea economiei. Corecţia macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli, cât şi venituri fiscale/bugetare în creştere.

“Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare. Regimul fiscal trebuie să fie transparent şi echitabil; toţi cetăţenii şi firmele să plătească -să se elimine portiţe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca şi optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite. O absorbţie intensă de fonduri europene, care să valorifice aproape dublarea volumului de resurse alocate României pentru perioada 2021-2027 (prin apariţia Planului european de Redresare Next Generation EU de 750 miliarde euro, din care România ar beneficia de 33,2 miliarde euro) ar ajuta mult efortul de corecţie macroeconomică în următorii 3-4 ani”, menţionează sursa citată.

Opiniile şi recomandările formulate de CF au fost aprobate de preşedintele Consiliului Fiscal, în urma însuşirii acestora de către membrii Consiliului, prin vot, în şedinţa din data de 23 noiembrie 2020.