Proiectul de hotărâre privind demararea procedurilor pentru desfiinţarea bustului lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ştefan nu a fost aprobat în şedinţa de miercuri a Consiliului Local al Sectorului 2. Noul proiect prevede împuternicirea Administraţiei Domeniului Public Sector 2 pentru a obţine avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare.
Bustul lui Mircea Vulcănescu nu va fi desființat
Potrivit referatului de aprobare, semnat de consilierul local PNL Silviu Feroiu, Mircea Vulcănescu a fost judecat şi condamnat de Tribunalul Poporului în 1945, respectiv 1946 pentru crime de război.
„Mircea Vulcănescu a fost demnitar al statului român, a făcut parte din guvernul Antonescu din ianuarie 1941 până în august 1944, timp în care a participat la zeci de Consilii de miniştri în care s-au discutat aspecte ce ţin de pregătirea şi luarea de decizii cât se poate de practice pentru exterminarea populaţiei evreieşti şi rome, pentru excluderea din societate a acestora, la care Mircea Vulcănescu a contribuit direct.
Mircea Vulcănescu în postura sa de subsecretar de stat în Ministerul Finanţelor a fost implicat în maniera în care Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au pus în aplicare deposedarea de averi, de bijuterii şi de bani a evreilor deportaţi în Transnistria şi a avut o contribuţie la maniera rapidă în care aceştia au pierit în Transnistria”, se menţionează în document.
Mircea Vulcănescu a fost condamnat la închisoare în 1946
Potrivit documentului, Mircea Vulcănescu a fost condamnat în 1946 la opt ani închisoare, unde a murit, în 1952. Fiica sa, Măriuca, a contestat acea decizie, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins acţiunea în 2019.
Deputatul AUR Antonio Andruşceac susține că Mircea Vulcăneascu a fost un „mare creştin şi mare patriot român care a readus ţării opt vagoane de aur”, cu care au putut fi continuate „eforturile de război împotriva ocupanţilor comunişti”.
De asemenea, deputatul a acuzat Institutul Elie Wiesel că ar avea o „preocupare vizavi de rescrierea istoriei României şi de demolare a cultului eroilor martiri” ai neamului românesc. Andruşceac a anunţat, în cadrul dezbaterilor, că, în cazul în care proiectul va fi aprobat, acesta va fi atacat pe motive de legalitate.
„Ceea ce facem noi acum trebuia să faceţi înainte – adică dezbatere publică. Un lucru care nu este opţional şi care este o cerinţă legală. Doi – toate avizele trebuia să le luaţi înainte de a pune acest proiect pe ordinea de zi. Academia s-a pronunţat împotriva acestui proiect, aşa cum s-a pronunţat şi în anii anteriori. Dezbatere publică nu există cu niciunul din actorii implicaţi: nici societate civilă, nici Minister al Culturii, nici Academie”, a mai spus Antonio Andruşceac.
