Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) consideră regretabilă promulgarea Legii privind darea în plată în forma sa actuală şi îşi exprimă dezamăgirea pentru faptul că preşedintele României nu a solicitat verificarea constituţionalităţii actului normativ.
"Promulgarea de legi este unul dintre prerogativele preşedintelui României. Cu toate acestea, CPBR îşi exprimă dezamăgirea pentru faptul că preşedintele României nu a solicitat verificarea constituţionalităţii acestei legi la Curtea Constituţională a României, CPBR menţinându-şi opinia că legea conţine elemente de neconstituţionalitate', se arată într-un comunicat al CPBR.
Reprezentanţii băncilor consideră că promulgarea Legii în această formă este regretabilă cu atât mai mult cu cât inclusiv autorităţi internaţionale relevante, precum Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi-au exprimat public rezerve extrem de serioase asupra acestei legi şi a consecinţelor pe care le produce, inclusiv prin lipsa de predictibilitate privind mediul de afaceri şi a climatului investiţional din România.
'În acest sens, considerăm că forma legii adoptată de Parlamentul României şi promulgată de Preşedinţie, ca urmare a parcurgerii procedurii de reexaminare, nu este de natură a înlătura îngrijorările exprimate de Comisia Europeană în 'Raportul de ţară al României pentru 2016'', se mai arată în comunicat.
În document sunt enumerate menţiunile Comisiei Europene pe această temă, respectiv faptul că legea este de natură a afecta disciplina de plată şi activitatea de creditare, că introduce modificări semnificative ale cadrului juridic aplicabil contractelor de credit, contravenind cadrului juridic existent la nivel naţional şi internaţional, că se aplică retroactiv, iar aplicarea ei nu are legătură cu capacitatea debitorului de a-şi achita în continuare datoriile etc.
'Nu mai puţin important, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, rămân de clarificat o serie de probleme de aplicare derivate din textul lacunar al acesteia. Printre acestea menţionăm aspecte fiscale/contabile, precum regimul de impozitare al debitorilor care vor da imobilele în plată, mecanismul de provizionare din punct de vedere fiscal pentru portofoliul de credite ipotecare al băncilor, tratamentul specific din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată pentru anumite imobile şi altele asemenea, pentru care nu există prevederi specifice', precizează CPBR.
AGERPRES