În prezent, Consiliul Schengen acordă o atenție deosebită ridicării controalelor de la frontierele Bulgariei şi României pentru următorul ciclu 2023-2024. Iată ce au convenit miniştrii de Afacerilor Interne din statele membre ale Spațiului Schengen.
Aderarea Bulgariei şi României la Spațiul Schengen nu s-a aflat pe agenda reuniunii Consiliului JAI
Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen nu s-a aflat pe agenda reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg. Pe ordinea de zi a figurat doar o discuţie despre starea generală a Spaţiului Schengen, în cadrul căreia Comisia Europeană (CE) a prezentat un raport pentru anul 2023.
De altfel, pe agenda reuniunii Consiliului JAI s-a discutat despre monitorizarea regimurilor fără vize, creşterea eficienţei sistemelor de returnare, intensificarea cooperării în materie de aplicare a legii pentru combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de droguri și consolidarea activităţii în domeniul migraţiei şi al gestionării frontierelor.
Miniştrii Afacerilor Interne au salutat planul Comisiei Europene (CE) de a prezenta o propunere legislativă, în al doilea semestru al acestui an, pentru a îmbunătăți mecanismul de suspendare a vizelor. Propunerea respectivă ar dota Uniunea Europeană (UE) cu un instrument eficient de contracare a cazurile de abuz al regimurilor de scutire de vize şi de reducere a migraţia neregulamentară, declanşată de lipsa de aliniere a politicii în materie de vize de către statele care sunt scutite de vize.
România, decisă să contribuie pozitiv și responsabil la gestionarea migrației
Cu o zi în urmă, Alexandru Marcoci, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care reprezintă România în cadrul reuniunii Consiliului JAI de la Luxemburg, a spus că țara noastră va fi un furnizor net de solidaritate și responsabilitate în gestionarea migrației în cadrul Uniunii Europene (UE).
„Avansarea negocierilor pe cele două propuneri ale Pactului privind migraţia şi azilul este de natură să transmită un mesaj important asupra capacităţii noastre comune de răspuns la noile realităţi şi provocări determinate de migraţie, chiar dacă trebuie să recunoaştem că implementarea acestor decizii în practică nu va fi o sarcină uşoară pentru cei mai mulţi dintre noi.
România a adoptat întotdeauna o abordare constructivă în ceea ce privește negocierile pe marginea propunerilor din Pactul privind migrația și azilul și că va menține această abordare și în viitor. În acelaşi timp, pe parcursul acestor negocieri, ne-am raportat la cele două propuneri legislative dintr-o dublă perspectivă, având o situaţie particulară, chiar unică aş putea spune.
România are a doua cea mai lungă frontieră externă din Uniunea Europeană, putând fi deci considerată, din perspectiva aplicabilităţii propunerilor, o ţară de primă intrare. România va trebui să aplice procedura la frontieră reflectată în regulamentul privind procedurile de azil, cu toate obligaţiile şi angajamentele suplimentare care decurg din acesta”, a spus oficialul din MAI.