situatie, doar 12 cladiri multietajate din Bucuresti si din celelalte zone urbane cu risc seismic ridicat se afla in diverse stadii de executie a lucrarilor de consolidare, conform ultimelor statistici furnizate de ministerul Transporturilor, Constructiei si Turismului (MTCT). Alte 36 sunt in diverse faze de proiectare si expertizare tehnica. Costurile estimate pentru finalizarea lucrarilor incepute, precum si pentru continuarea proiectarii si executiei se ridica la 15 milioane de dolari, in perioada 2004-2005. Cauzele intarzierilor foarte mari ale lucrarilor de consolidare sunt multiple. Actorii angrenati in acest proces – de la finantator, proiectant, constructor si pana la locatari – au propria explicatie, de regula fiecare aruncand vina in curtea celorlalti. Locatarul acuza constructorul, constructorul acuza atat finantatorul, cat si proiectantul, iar finantatorul si constructorul acuza locatarii. Ca de obicei, adevarul este pe undeva la mijloc. Sa o luam sistematic. Finantatorul (Ministerul Transporturilor aloca din propriul buget bani catre primariile din tara) si firmele de constructii care executa consolidarile acuza, in principal, locatarii care nu permit desfasurarea lucrarilor in bune conditii. „Multi proprietari nu vor sa plece din apartamente si nici sa incheie contracte de finantare cu noi”, spune Bogdan sosoaca, director Directia Investitii din Primaria Capitalei.Acestia nu elibereaza apartamentele, din varii motive: nu au unde sa se mute (statul nu le pune la dispozitie alte locuinte temporare) ori nu au bani pentru inchirierea altor apartamente sau le e teama ca li se iau casele ori, pur si simplu, nu au de unde sa suporte costul lucrarilor. Legea prevede ca proprietarii locuintelor sa plateasca consolidarea in rate lunare, pe o perioada de 25 de ani, fara dobanda. Pe de alta parte, beneficiarii care au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul mediu net lunat pe economie sunt scutiti de plata. Reticenta locatarilor vine si din cauza ca statul instituie ipoteca pe locuintele lor. Statistica oficiala arata ca pana acum sunt instituite ipoteci doar pe 475 de locuinte in toata tara. Constructorii au si alte probleme: proiectele nu sunt intotdeauna bine executate, iar finantatorul intarzie mult platile. „Nici proiectantii nu isi fac datoria. In lucrarile lor nu sunt prevazute devierile de retele electrice, de gaze si de apa, dar nici fondurile necesare”, precizeaza Vasile Ilie, director general al firmei Rotary Construct. Daca firma de constructii nu are putere financiara sa suporte aceste neplati la timp, procesul de consolidare se poate bloca. Problemele vin si din vicii ale legislatiei. Legea obliga ca la o licitatie sa fie aleasa oferta cea mai putin costisitoare pentru stat, din punct de vedere financiar. 70% conteaza partea financiara, iar restul partea tehnica. De aici si strategia pe care firmele participante la licitatii o adopta, in general, de a oferta preturi de dumping. Efectul: costul final al fiecarei lucrari de consolidare ajunge sa fie cu mult superior celui licitat. Suplimentarea sumelor destinate necesita avize peste avize, ceea ce duce la alte intarzieri. Procedeul greoi si specificitatea lucrarilor de consolidare fac ca societatile constructoare sa nu se prea inghesuie la licitatii. In general, profitul obtinut de acestea nu depaseste 2% din valoarea de executie.Chiar daca locatarii sunt convinsi cu greutate ca astfel de lucrari sunt necesare, pana la urma accepta sa scoata din buzunar mii de euro, dar sa aiba garantia ca siguranta lor nu mai este pusa in pericol. Realitatea demonstreaza uneori contrariul. Exista cazuri in care, dupa consolidarea blocurilor, proprietarii s-au trezit cu fisuri, mucegai pe pereti, plansee deformate etc. Primaria, care este reprezentantul locatarilor in acest proces de consolidare, trebuie sa urmareasca fiecare lucrare in parte prin diriginti de santier. Insa, dupa cum ne-a informat serban Catrinescu, inspector-sef la Inspectoratul in Constructii Bucuresti, de toate lucrarile din Bucuresti raspunde un singur diriginte de santier.
Orasele din tara duc lipsa banilor
Timisoara are aproximativ 1.500 de cladiri care prezinta risc in caz de cutremur. Cele mai multe probleme sunt la imobilele in care functioneaza institutii publice, dar si la blocurile de locuinte. Programul care ar trebui sa reduca riscul seismic prin consolidari este inexistent in capitala Banatului. Singurele consolidari realizate in ultimii 14 ani tin de programe de reabilitare ale unor cladiri ale Ministerele Justitiei si Culturii.Cornel Furdui, inspector general teritorial al Inspectoratului de Stat in Constructii, care coordoneaza activitatea de specialitate in trei judete, a declarat ca la nivelul primariei Timisoara nu s-a facut niciodata un „inventar” al imobilelor care trebuie consolidate: Un studiu realizat de institutul IPROTIM pe 40 de cladiri importante din zona istorica releva ca majoritatea au peste 50 la suta risc de prabusire in cazul unui seism de 6 grade pe scara Richter. Printre aceste cladiri sunt Spitalul Militar si Palatul Culturii. Clinica de Oncologie prezinta si ea risc sporit, in acest caz degradarea cladirii fiind vizibila cu ochiul liber.Imobilele destinate locuintelor sunt si ele intr-o situatie deloc buna. Marius Duma, consilier in cadrul serviciului Edilitar al Primariei Timisoara, spune ca s-au inregistrat 36 de cereri de la asociatiile de proprietari. „Din pacate nu sunt bani, iar varianta cu creditul de la CEC nu este functionala. Numai o expertiza costa intre 150 si 400 de milioane, sunt bani care depasesc valoarea locuintelor celor care ar trebui sa plateasca”, spune Duma. (Malin Bot)
CLUJ – Cel putin 60 de cladiri din centrul Clujului risca sa se prabuseasca, cu sau fara un cutremur de proportii. Nota de plata pentru reabilitarea lor: sute de miliarde de lei. Specialistii in constructii sunt de parere ca in zona de centru a orasului de la poalele Feleacului sunt zeci de cladiri la care e nevoie de expertize tehnice, urmate de consolidari si reabilitari. Din pacate, desi prevederile mai multor ordonante de urgenta ale Guvernului spun ca banii trebuie sa vina din partea proprietarilor, in realitate lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Majoritatea cladirilor au cel putin 100 de ani. Proprietarii lor sunt in etate si, in consecinta, traiesc de pe o zi pe alta. Sotii Zamfira si Ioan Balica locuiesc intr-o casa din buricul Clujului, pe strada David Ferenc, in spatele mall-ului Sora Shopping Center. Cu toate acestea, prosperitatea nu-i caracterizeaza. Parterul si etajul au fisuri orizontale la imbinarea planseului cu peretii parterului. Orice zgomot sau trepidatie ii ingrozeste pentru ca s-ar putea trezi ca ajung de la etaj la parter. Strada Matei Corvin e la fel de periculoasa; desi aici se afla renumita Casa cu acelasi nume, muzeu si, in acelasi timp, loc pentru vernisaje, peretii locuintelor stau sa cada. La numarul 3, casa arata jalnic: exista dislocari in pereti, plansee, bolti, portiuni cu acoperisul prabusit, iar la interior degradarea este totala. De altfel, proprietarii au si inchis accesul in spatiile dinspre curtea interioara. Pe strada Bratianu s-au prabusit portiuni din streasina, iar sarpanta si acoperisul se afla intr-o stare avansata de degradare. Cu toate acestea, pentru ca locul a fost marcat superficial cu o panglica albastra, trecatorii se plimba linistiti pe trotuar, necunoscand pericolele care ii pasc. De altfel, astfel de incidente au devenit deja cotidiene in Cluj. In noiembrie 2002, imensul zid de la Casa Invatatorului (sediul mai multor institutii de invatamant) s-a prabusit peste cinci trecatori. (Calin Poenaru)
Brasov – In evidenta Primariei Brasov exista o lista cu 80 de imobile care sunt in pericol de a se prabusi la primul cutremur. Conform expertizelor efectuate, cel putin 40 de cladiri, majoritatea amplasate in Centrul Vechi al Brasovului, necesita consolidari in regim de urgenta. Din banii ce provin din vanzarea spatiilor cu alta destinatie, aflate in administrarea SC RIAL SRL, se vor aloca sume pentru expertizarea cladirilor cu grad mare de risc de prabusire in cazul unui seism. In centrul orasului, pe strazile Republicii, Muresenilor sau Nicolae Balcescu, anul trecut au existat cel putin trei imobile unde s-au produs accidente din cauza ca s-au desprins bucati din zid si au cazut. In primul grad de risc in caz de cutremur se inscriu in orasul Brasov nu mai putin de 14 imobile administrate de RIAL. (Razvan Popa)rn
rnDOLJ – In Dolj exista o singura cladire care s-ar incadra in prevederile programului national de reducere a riscului seismic. Este vorba despre imobilul cunoscut sub numele de „Casa Alba”, situat in centrul Craiovei, vizavi de Primaria municipiului. Arhitectul-sef al judetului, Dumitru Cernatescu, a precizat ca in judet nu exista alte imobile care sa se incadreze in conditiile programului, „adica sa indeplineasca simultan doua conditii: sa fie construite inainte de anul 1945 si sa aiba o structura de P + patru. Dar nu au inceput lucrarile de consolidare, din cauza ca oamenii nu au bani”. De cand a fost construit si pana acum, imobilul a avut aceeasi destinatie. La parter se desfasoara activitati de comert, iar la etaj sunt spatii de locuit. Desi exista o expertiza tehnica, care atesta ca sunt necesare ample lucrari de consolidare, proprietarii nu au reusit sa faca rost de bani pentru demararea lucrarilor. (Ramona Olaru)rn
rnIASI La Iasi au fost expertizate peste 250 de constructii, in majoritate blocuri de locuinte, care au fost etichetate cu „bulina rosie”. „Dintre aceste constructii, peste 10% prezinta risc seismic ridicat, deci se impun masuri de consolidare”, a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al primariei iesene. Pina in prezent insa, nici una dintre cladirile „diagnosticate” cu bulina rosie nu a fost inca amenajata. „Unul dintre motive este ca nu avem o finantare adecvata din partea Consiliului Judetean. Pe de alta parte, ne confruntam cu lipsa de intelegere din partea celor afectati. Locatarii nu-si dau acceptul pentru expertizarea blocurilor, deoarece ii sperie conditiile impuse. Nu le convine faptul ca in timpul consolidarii, ca si in perioada in care se amortizeaza investitia, locuinta este „blocata”, in sensul ca nu o pot vinde”, a aratat Chirica. (Mihai Popa)rn
rn
rnBlocul aflat pe strada Eminescu nr. 17, colt cu bd. Dorobanti, este un caz ce da dureri de cap atat locatarilor, cat si autoritatilor. Licitatia tinuta de Primaria Capitalei pentru acest imobil a fost castigata de firma Acro, aceasta incepand lucrarile de consolidare in 2002. A tergiversat lucrarea, punand in pericol locatarii care inca locuiau in aceasta cladire. Firma a fost data in judecata de autoritati, iar in 2003 lucrarea a fost preluata de Rotary Construct.rn
rnProprietarii locuintelor se plang de cum sunt efectuate finisajele. Potrivit contractelor incheiate cu primaria, la capitolul refaceri se prevede repararea doar a portiunii unde firma constructoare a lucrat. Daca s-a strictat un metru patrat de parchet, doar atata este inlocuit.rn
rnIn Bucuresti cele mai multe lucrari sunt executate de firma Rotary Construct, printre care si blocul Wilson aflat pe bd. Nicolae Balcescu nr. 25. Termenul de finalizare este depasit cu aproape un an de zile. Principalele cauze sunt legate de problemele noi aparute dupa decopertare: noduri distruse, stalpi sectionati, situatie neprevazuta in proiectul initial.rn
rnIn zece ani, din cele 349 de imobile din Bucuresti incadrate in clasa 1 de risc seismic s-au terminat lucrarile de consolidare doar la trei cladiri, costul total al acestora cifrandu-se la 730 mii USD. In prezent, se afla in executie alte sapte imobile, consolidarea acestora ridicandu-se la 2,7 milioane de dolari. rn
rnCostul pe metru patrat consolidat a ajuns, in final, la blocul Wilson, la 230 de euro, fata de 200 de euro cat se estimase initial. rn
rnPentru locatarii care raman in apartament in timpul lucrarilor de consolidare, viata este un adevarat calvar. Peisajul dintr-o astfel de locuinta arata cam asa: mobila inghesuita, straturi de praf, forfota de muncitori, picamer care iti face creierii zdrente, si asta daca nu cumva iti lipseste unul dintre peretii casei, putand viziona spectacolul stradal chiar din pat. Ideal vara, dar de multe ori si peste iarna ramane la fel.rn
rnFamilia Diaconu de la parter spune ca niciodata nu a avut mucegai in casa si nici crapaturi asa de evidente in pereti ca dupa consolidare. Mai mult, podeaua i s-a bombat, iar parchetul a inceput sa i se desfaca.rn
rnTotul pare sa plece de la proiect, asa cum sustin atat locatarii, cat si autoritatile. Coloana de bai din stanga imobilului sta sa se prabuseasca. Stalpii de rezistenta se sprijina direct pe planseul ce acopera gangul din stanga blocului. Proiectul nu facea nici o referire la acest aspect. Planseul in cauza este curbat si evident ca nu mai poate sustine greutatea. A fost sprijinit cu niste proptele puse chiar de locatari.rn
rnStefan Neagu, administratorul blocului, sustine ca lucrarile de la fundatie si parter au decurs normal. Surpriza a intervenit cand s-a trecut de la etajul unu spre doi: „Constructorul a constatat ca s-au terminat materialele prevazute in deviz. Nu a recunoscut nimeni ca s-a gresit estimarea cantitatilor de materiale. Au inceput sa taie de pe ici pe colo si uite asa ne-am ales cu doi stalpi de rezistenta opriti, unul la mijlocul apartamentului, iar al doilea intre subsol si parter”.rn
rnMulti locatari s-au grabit sa-si zugraveasca peretii o data ce muncitorii au iesit din apartamente. Surpriza: pete maronii aparute pe tavan. Explicatia: terasa de deasupra a inceput sa crape si apa de ploaie sa se infiltreze. si asta, cu cateva saptamani inainte de receptia imobilului.rn
rnCine este de vina? Proiectantul, asociat unic la firma ICI, a incetat din viata. La fel si expertul care a avizat proiectul. A murit si inspectorul de la Inspectia de Stat in Constructii care se ocupa de acest imobil.rn
rnUn caz aparte este imobilul din strada Paleologu nr. 3, sector 2, Bucuresti. Un caz aflat si in atentia Inspectiei de Stat in Constructii. Expertiza tehnica a fost facuta inca din 1993. Lucrarile de consolidare au inceput in 2002. In prezent, blocul se afla aproape de finalizare, dar plangerile din partea locatarilor nu inceteaza sa vina. Costul pe apartament se ridica la peste 13.000 de dolari.