În perioada premergătoare revoluţiilor din 1848, fiii boierilor trimişi în străinătate au pus la punct proiecte şi societăţi secrete, militând pentru drepturile românilor, cerând modernizarea principatelor şi luptându-se pentru o sincronizarea ţărilor române la sistemul de valori europene.
În 1822, Ionică Tăutu, consilierul domnului Moldovei, a elaborat aşa-numită "Constituţie carvunara" inspirată puternic de idealurile Revoluţiei Franceze, scrie Ziare.com.
Ion Câmpineanu, fiul vornicului Costache Câmpineanu, a organizat în jurul sau aşa-numită "Partida Naţională" opunându-se amestecului rusesc în treburile interne.
Nicolae Bălcescu, Christian Tell, Ion Ghica şi C.A. Rosetti au creat poate cea mai importantă societate secretă a vremii, "Frăţia", în 1843. Această avea că obiectiv unirea Ţării Româneşti cu Moldova şi obţinerea independenţei pentru noul stat.