Cartea este rezultatul mai multor dezbateri derulate din 2017 până în februarie 2020 la care au participat membri ai Academiei Române, zeci de oameni de afaceri, din mediul universitar, societatea civilă, etc. Cartea își propune să livreze atât pentru decidenții din România cât și pentru publicul larg soluții pentru actuala situație economică devastatoare prin care țara noastră trece: „În 32 de ani pe care i-am parcurs din 1990 s-au schimbat 26 de guverne, în ultimii 7 ani s-au schimbat 7 guverne. Ridicăm problemele de pe poziții științifice încercând să livrăm decidenților nu atât minusurile cât și soluțiile pentru viitor”, a declarat Constantin Boștină, președintele ASPES.
Specialiștii care au contribuit la realizarea acestei lucrări nu și-au propus gândirea unul model economic autarhic, închis, ci un model economic bazat pe potențialul material, uman și financiar al României care trebuie pus în interesul național.
Cum ar putea arăta România în 2040?
Oamenii de știință din spatele lucrării și-au propus să elaboreze un model de dezvoltare economico-socială a României în cadrul Uniunii Europene, cu direcții specifice pentru anul 2040. Plecând de la toate problemele întâlnite de economia României pe piața europeană, există în continuare speranța că am putea ajunge, în 2040, printre primele 10 țări din bloc după PIB, conform analizelor din lucrare.
Într-o perioadă în care economia este afectată atât de schimbările climatice, criza energetică dar și pandemia de COVID-19, o traiectorie de dezvoltare pentru țara noastră este mai necesară ca niciodată.
Defectele economice ale sistemului actual
Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, a fost la rândul său prezent la lansarea cărții „Să gândim dincolo de azi”. El a transmis care sunt primele 3 lucruri pe care le consideră ca fiind defecte ale prezentului:
1. Modelul economic al mediului de afaceri, bazat pe valoare mică adăugată: „Am creat o economie în care ne-am dorit să facem export cu orice preț, buncăre de export la ieșirea din România, care în spatele lor au pustiu în țară, nu au lanțuri care să adauge valoare și să distribuie bunăstare. Avem o șansă: aceste transformări care au loc în Europa începând cu economia verde și digitalizarea”, explica Florin Pogonaru.
2. „Am creat structuri legilative care mănâncă din bunăstarea generațiilor viictoare ca să realizeze echilibre precare în prezent: uitați-vă la sistemul de impozitare, dezechilibrul dintre impozitarea muncii și impozitarea capitalului”
3. Puterea noastră de negociere în Uniunea Europeană