Romanii sunt si ei in plina activitate de revizuire a Constitutiei din 1991, operatiune delicata, al carei rezultat final ar trebui sa ne „potriveasca” in jocul de puzzle european. Modelul catre care tindem este insa o necunoscuta chiar pentru creatorii sai. Lansarea unei prime forme a Constitutiei europene a starnit reactii deloc neglijabile. Amploarea acestora a clarificat un singur aspect dintre multele puse pe tapet, acela ca armonizarea tuturor opiniilor si intereselor este un ideal.
„Libertate, dreptate, solidaritate”, ca posibil motto al Uniunii Europene, modificarea denumirii constructiei europene cu cel de „Europa Unita”, sugestii facute la Conventia Uniunii Europene la finele anului trecut sunt cele mai cuminti propuneri de schimbare. Aspecte considerate cu adevarat importante sunt subiecte de controversa.
Vaticanul a semnalat unul dintre ele. Nicaieri in proiectul Constitutiei nu apar referiri la valorile crestine ale continentului european. Mai mult, Franta, cea altadata numita „fiica a crestinatatii”, se opune introducerii aspectelor de natura religioasa in textul constitutional. In lumea pragmatica in care traim, ingrijorarea Papei Ioan Paul al II-lea ii lasa indiferenti pe cei mai multi dintre vest-europeni. Ramane de vazut daca si liderii lor adopta o atitudine similara sau iau in considerare ceea ce Vaticanul si statisticile arata. Religia crestina pierde teren in principal in favoarea celei musulmane, ai carei adepti, emigranti arabi si africani, respecta cu strictete traditiile. Germania, stat in a carui Constitutie se vorbeste despre „responsabilitatea in fata lui Dumnezeu si a omului”, a dezamagit Vaticanul cand cancelarul Schroeder a refuzat, la depunerea juramantului, sa rosteasca traditionalul „Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Evenimentul a fost doar un palid semnal a ceea ce se intampla. Numarul protestantilor germani a scazut in ultima jumatate de secol de la 47 de milioane la 23 de milioane, iar din cei ramasi doar 3% frecventeaza biserica. Franta, la o populatie de 60 de milioane de locuitori are doar 25.000 de preoti romano-catolici. Spania, altadata bastionul crestinismului, se confrunta cu convertirea populatiei crestine la islamism.
Statele mici au si ele temerile lor. Jocurile ar putea fi facute de cei mari, semne in acest sens fiind deja vizibile. Actualul sistem de asigurare a presedintiei Uniunii Europene, prin rotatie la fiecare sase luni, incurajeaza, spun ele, lipsa de continuitate in urmarirea obiectivelor propuse, mai ales in ceea ce-i priveste pe cei mai putin puternici. Aderarea celor zece tari central si est-europene in 2004 ar putea complica si mai mult o situatie deja greu de controlat.
Pana in luna iunie, europenii trebuie sa ajunga la un numitor comun. Proiectul Constitutiei europene o data definitivat urmeaza sa intre in vigoare in decembrie, inaintea momentului aderarii „celor zece”.
Ingrijorare la Vatican
Dumnezeu nu-si gaseste locul in proiectul Constitutiei europene, motiv de ingrijorare pentru Papa Ioan Paul al II lea. Interventia sa pe langa liderii europeni pentru mentionarea crestinismului in actul fundamental ce urmeaza sa modeleze Europa urmatorilor 50 de ani incinge spiritele.
Doua intrebari raman, deocamdata, fara raspuns: trebuie sau nu mentionat numele lui Dumnezeu in Constitutie? Trebuie sau nu mentionata printre valorile europene „credinta in Dumnezeu ca izvor al adevarului, dreptatii, bunatatii si frumusetii”?
Controverse In plina desfasurare
· Proiectul Constitutiei europene ignora economia de piata, spun criticii. Libera initiativa, protectia proprietatii, diviziunea muncii nu intra in sfera drepturilor fundamentale garantate.
· Lipsesc referirile la religia crestina, aspect considerat extrem de grav in contextul actual, al expansiunii lumii musulmane si proliferarii sectelor religioase.
· Textul actual al proiectului ocoleste unul din punctele extrem de sensibile ce divid liderii europeni: presedintia Uniunii Europene.
· Lasa fara raspuns intrebari importante, cum ar fi:
– Decizia de retragere din Uniune a unui stat membru implica automat renuntarea la euro ca moneda nationala?
– Noile structuri in curs de aparitie, cum ar fi Congresul Popoarelor din Europa, vor fi cu adevarat eficiente sau nu vor face decat sa supradimensioneze aparatul birocratic european?
