Oricare ar fi motivul, dacă proiectul de lege recent transmis de către președintele Curții Constituționale va fi vreodată adoptat, influența sa asupra României va fi una foarte importantă. În numărul acesta al revistei noastre, colegul Răzvan Amariei a arătat care sunt principalele modificări pe care le-ar putea aduce Noua Constituție și mai ales influența financiară a noilor prevederi. Pare ciudat ca legea fundamentală a unui stat să conțină limitări pentru indicatori economici precum deficitul bugetar sau datoria publică. Poate nepotrivit, la limită, și totuși extrem de relevant pentru timpurile pe care le trăim.
De fapt, valorile economice din proiect pot fi traduse ca o încercare de a oferi țării șansa să se dezvolte cât se poate de rapid, dar fără a periclita viitorul și fără a permite funcționarilor statului să șifoneze banii publici în recipiente private.
În ciuda părerilor pro și contra care pot fi emise pe baza propunerilor de schimbări, noul proiect prevede o schimbare care poate schimba de una singură situația scandaloasă în care a ajuns flagelul furtului și al corupției. Mă refer aici la eliminarea prevederii potrivit căreia este prezumat caracterul licit al dobândirii averii. Respectiv, cine nu este capabil să-și justifice posesiile poate rămâne oricând fără ele. Simplu și eficient, rezolvând problema transferului bunurilor ilicite pe numele unor rude sau prieteni. Nu contează ale cui sunt posesiile, dacă nu pot fi explicate ca fiind dobândite pe cale legală acestea sunt confiscate. Imaginați-vă în noul context ce s-ar întâmpla cu căsoaiele și terenurile vameșilor, polițiștilor, funcționarilor din primării sau consilii locale, acestea din urmă adevărate paradisuri pentru șefii politici, celebrii și totuși prea devreme uitații „baroni locali“.
De curând, Evenimentul zilei a dezvăluit încă o premieră tristă pentru România: patru județe trebuie să înapoieze către Uniunea Europeană sume mari de bani care au fost deturnate de la scopul pentru care au fost acordate. Fondurile respective vor fi luate de la consiliile județene, deci din buzunarul locuitorilor din Teleorman, Ilfov, Tulcea și Buzău. Poate în acest context populația va înțelege un pic mai clar de ce ar trebui să ne doară când banii sunt cheltuiți anapoda, chiar dacă vin de la UE sau de la bugetul de stat. Există întotdeauna, la sfârșit, o notă de plată. Iar dacă legea fundamentală e prietenoasă cu hoții, cel care își va întoarce pe dos buzunarele ca să plătească pentru chefurile baronilor și baroneților va fi tot Ion Bunăcredință, personajul care ne definește pe toți cei care muncim și ne plătim taxele cu frica lui Dumnezeu și a Legii.
Claudiu Șerban, redactor-șef
