123 de deosebiri. Desi aproape ca nu e articol care sa nu fi fost modificat, asta nu inseamna ca societatea romaneasca va suferi cine stie ce transformari fundamentale dupa 19 octombrie. De altfel, multi recunosc ca schimbarea nu era absolut necesara. Asta mai ales in conditiile in care, in cazul admiterii Romaniei in Uniunea Europeana, va trebui sa adoptam o noua lege fundamentala.Majoritatea noilor prevederi sunt mai mult formale. Ele au ramas la stadiul de idei frumoase, dar de fapt inutile,
123 de deosebiri. Desi aproape ca nu e articol care sa nu fi fost modificat, asta nu inseamna ca societatea romaneasca va suferi cine stie ce transformari fundamentale dupa 19 octombrie. De altfel, multi recunosc ca schimbarea nu era absolut necesara. Asta mai ales in conditiile in care, in cazul admiterii Romaniei in Uniunea Europeana, va trebui sa adoptam o noua lege fundamentala.
Majoritatea noilor prevederi sunt mai mult formale. Ele au ramas la stadiul de idei frumoase, dar de fapt inutile, din cauza ca legiuitorii nu au prevazut si masuri concrete de punere in practica. Se vorbeste de „dreptul la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic”.
Vin apoi schimbarile ceva mai practice, dar carora ambiguitatea conditiilor de aplicare le scade din importanta, cum ar fi dreptul strainilor de a cumpara terenuri in Romania ori eliminarea obligativitatii stagiului militar. Nu trebuie uitate cazurile in care, pentru a impaca si capra si varza, intentii laudabile, cum ar fi separarea atributiilor camerelor Parlamentului ori limitarea avalansei de ordonante de urgenta, s-au oprit la jumatatea drumului.
La sfarsit ramanem, astfel, doar cu o mana de modificari clare: mandatul presedintelui va fi de 5 ani, seful statului nu-l mai poate revoca pe primul-ministru, proprietatea privata e garantata de stat, iar mandatul de arestare va fi emis de judecator, nu de procuror.
Statul va garanta proprietatea privata
Vechea constitutie
In vechiul text al Constitutiei sta scris ca „proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. „Ocrotita” este un cuvant care poate da nastere la interpretari, iar in procesele de retrocedare a terenurilor si imobilelor nationalizate a fost interpretat dupa bunul plac al judecatorului care se ocupa de caz. De aceea au existat numeroase abuzuri, si asa se explica numarul mare de procese castigate de contestatarii care s-au adresat curtii de la Strasbourg.
Noua constitutie
In propunerea privind schimbarea Constitutiei este scris: „proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular”. Aceasta schimbare constituie un semnal, pentru investitorii romani si straini, ca titlul de proprietate este un act sfant si de necontestat. „In mod clar, reprezinta o reflectare clara si o transpunere in plan juridic a vointei de incurajare a proprietatii private”, afirma Florin Pogonaru, director executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. Acest lucru va avea un efect pozitiv asupra investitiilor, si in special in domeniul imobiliar. „In mod normal, va duce la stimularea investitiilor straine in Romania si la incurajarea investitiilor romanesti”, declara Florin Pogonaru.
Vor creste investitiile In domeniul imobiliar
Vechea constitutie
„Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. Conform textului de lege, strainii nu puteau cumpara teren in nume propriu, ca persoane fizice, dar exista posibilitatea de a cumpara terenul pe o firma infiintata in Romania, la care cetateanul strain era unic actionar sau asociat cu alti cetateni straini. Cum costurile pentru infiintarea unei firme in Romania sunt extrem de mici fata de alte tari europene (200-300 euro), multi investitori straini recurgeau la acest subterfugiu si infiintau firme numai pentru a cumpara terenuri si bunuri imobiliare (exista o situatie bizara: strainii puteau cumpara casa, cu titlu de proprietate pe persoana fizica, dar nu puteau cumpara terenul de sub ea, si de aceea apeleau la trucul cu firma).
Noua constitutie
„Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala”. Termenul este inca in ceata si nu inseamna ca acest drept al cetatenilor straini va intra in vigoare dupa referendum sau de la 1 ianuarie, ci numai dupa ce Parlamentul va aproba o lege care sa prevada ca strainii pot cumpara terenuri in Romania. In plus, probabil vor exista anumite conditii in care se vor face aceste achizitii, conditii care vor fi inspirate din legislatia internationala. De exemplu, in Polonia cetatenii straini nu pot cumpara teren arabil, iar in anumite tari exista restrictii privind cumpararea terenurilor de langa granitele de stat.
Ca efecte, specialistii imobiliari se asteapta la cresterea numarului investitorilor straini, ceea ce va duce, pe termen scurt, la o crestere a preturilor la terenuri, dar si la o dezvoltare a pietei imobiliare pe termen lung: mai multe locuinte noi, sedii de birouri si spatii comerciale, care in timp se vor rasfrange si asupra preturilor.
Stagiul militar obligatoriu – adio, dar raman cu voi
Vechea constitutie
In legea fundamentala inca in vigoare, articolul 52, alineatul 2 spune ca „serviciul militar este obligatoriu pentru barbatii, cetateni romani, care au implinit varsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege”.
Noua constitutie
In proiectul supus votului saptamana viitoare, alineatul suna astfel: „Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organica”. Teoretic, legiuitorii s-au tinut de cuvant. Ei au eliminat controversatul paragraf din Constitutie, insa, cel putin deocamdata, acest fapt nu va schimba cu nimic situatia.
„Tinerii romani nu trebuie sa se culce pe-o ureche”, a spus Sorin Encutescu, secretar de stat in Ministerul Apararii Nationale. „Serviciul militar obligatoriu nu va fi desfiintat imediat si, pana in 2007, cand Armata va fi integral profesionalizata, incorporarea militarilor in termen va continua”.
Gurile rele spun ca varianta actuala va fi mentinuta pentru o vreme dintr-un motiv mai mult decat simplu: este mult mai ieftin sa ai soldati neplatiti, imbracati si inarmati ca vai de ei, decat soldati cu salarii mari si modern echipati.
Mandatul prezidential, prelungit cu un an
Vechea constitutie
Conform variantei actuale, „mandatul presedintelui Romaniei este de patru ani si incepe de la data depunerii juramantului”. Pana acum, alegerile pentru seful statului s-au desfasurat in acelasi timp cu cele parlamentare. Unele partide au profitat de acest lucru si au folosit candidatul la prezidentiale ca o „locomotiva” menita a aduna cat mai multe voturi pentru formatiunea politica.
Noua constitutie
In proiectul de revizuire, durata exercitarii functiei creste la cinci ani. Ceea ce inseamna, automat, ca doar o data la doua decenii alegerile pentru presedinte si Parlament se vor mai suprapune (nefiind obligatoriu, nici atunci, sa se desfasoare simultan).
„Este un lucru absolut benefic. Presedintele va asigura continuitatea la nivelul inalt al politicii interne si externe”, crede vicepresedintele PSD Ion Solcanu. Din punct de vedere financiar insa, alegerile separate vor insemna cheltuieli suplimentare pentru buget.
A fost lansata, la un moment dat, ipoteza ca, folosindu-se de faptul ca a fost revizuita Constitutia si ca si durata mandatului a fost schimbata, presedintele Iliescu ar putea candida din nou. „Nu este posibil. Chiar daca au avut loc aceste modificari, presedintele a avut deja doua mandate si nu mai poate candida in nici un caz”, spune Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei Pro-Democratia.
De la mandatul de arestare la voturile cetatenilor UE
Vechea constitutie
In prezent, mandatul de arestare este emis de procuror si reinnoit din 30 in 30 de zile; nu pot vota decat cetatenii romani si nu pot fi alesi decat cetatenii romani cu domiciliul in Romania; legea fundamentala nu face nici o distinctie intre atributiile Camerei Deputatilor si cele ale Senatului.
Noua constitutie
In noua forma, judecatorul este cel care emite mandatul de arestare, care se reinnoieste tot din 30 in 30 de zile, dar nu poate depasi 180 de zile. Cu alte cuvinte, desi sunt obligati sa rezolve zeci de dosare intr-o singura sedinta, judecatorii trebuie acum sa se ocupe si de emiterea mandatelor de arestare. Daca numarul de judecatori a fost suplimentat cu 531, nu acelasi lucru s-a intamplat cu procurorii, care trebuie acum sa se dea peste cap si sa finalizeze orice ancheta in maximum sase luni. Proiectul de revizuire mai prevede ca „in conditiile aderarii la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale”. Cel mai probabil, va fi vorba despre acei cetateni care isi stabilesc domiciliul in Romania.r
In ceea ce priveste atributiile celor doua Camere, a aparut notiunea de „prima camera sesizata”. Astfel, Camera Deputatilor este prima care ia decizia in ceea ce priveste ratificarea tratatelor internationale si proiectele legilor organice in 19 cazuri prevazute de Constitutie. In rest, Senatul va fi sesizat prima data.r
r
r
Au ramas nevotate multe propuneri importanter
Pentru a satisface toate orientarile, s-a apelat la solutii de compromis.r
Propunerile care nu si-au gasit loc in proiectul de revizuire sau au fost lasate in coada de peste sunt mai multe decat modificarile de substanta ale Constitutiei.r
r
Fara nici o exceptie, reprezentantii partidelor care au votat pentru forma finala a Constitutiei spun ca este cea mai buna varianta care a putut fi obtinuta, dar… si fiecare isi spune oful.r
„Este o Constitutie moderna, care ne aduce mai aproape de Uniunea Europeana. Totusi, e pacat ca nu s-a reusit limitarea migratiei politice, astfel incat cei care parasesc partidul pe listele caruia au fost alesi sa piarda si functia de parlamentar”, spune vicepresedintele democrat Emil Boc.r
„Exista o doza de nemultumire, dar rezultatul final o estompeaza”, crede purtatorul de cuvant al Partidului National Liberal, Eugen Nicolaescu. „In opinia noastra, putea avea loc o mai drastica separare a atributiilor celor doua camere ale Parlamentului, iar prevederea privind exercitarea libertatii economice putea fi mai clara. si alineatul prin care cetatenii straini vor putea cumpara terenuri in Romania este mai mult un semn de bunavointa, decat ceva efectiv”, spune el.r
„Este un compromis rezonabil, care duce la o largire a drepturilor omului si la intarirea democratiei si a statului de drept. Noi am fi vrut sa se renunte la anumite formulari, cum ar fi cea privind statul national, dar nu a fost posibil”, spune presedintele Consiliului reprezentantilor Unionali din UDMR, Gyorgy Frunda.r
Nici reprezentantii societatii civile nu sunt suta la suta satisfacuti. „Consiliul Suprem de Aparare a tarii se transforma intr-un fel de supraguvern, iar prevederile privind dizolvarea Parlamentului ar putea duce, in situatii de criza, la blocaje”, crede Cristian Parvulescu, presedintele Pro-Democratia.r
Cei mai multumiti par a fi membrii partidului de guvernamant, care nu pot sa dea nici un exemplu de prevedere pe care si-au dorit-o, dar nu au putut s-o includa in proiect. Vicepresedintele PSD Ion Solcanu spune ca, in conditiile in care pentru a trece prin Parlament proiectul avea nevoie de doua treimi din voturi, respectiv trebuia sa satisfaca doctrine politice diverse, „este tot ce se putea obtine mai bun”.r
De partea cealalta, Partidul Romania Mare, care a votat in bloc contra proiectului. Liderul grupului PRM din Camera Deputatilor, Augustin Bolcas, spune ca, prin noua Constitutie, „Executivul si-a intarit dictatura: primul-ministru nu mai poate fi revocat de presedinte, iar ordonantele de urgenta vor capata automat putere de lege, fara dezbateri parlamentare, daca nu sunt aprobate in termen de 30 de zile”.r
r
Vedetele in sprijinul referendumuluir
Campania de promovare a legii fundamentale se bazeaza pe nume cu greutate.r
Munca politicienilor si a juristilor s-a incheiat. Au trecut la treaba specialistii in comunicare si vedetele alese pentru a le spune romanilor sa mearga si sa voteze Constitutia, dar si autoritatile locale, care isi doresc un referendum fara cusur. r
r
In sprijinul proiectului de revizuire a legii fundamentale au fost mobilizate forte redutabile. Emil Hurezeanu, serban Huidu si Mihai Gainusa, Ilie Nastase, Andreea Marin, Cristi Chivu, Dan Bittman sau Nicolae Furdui Iancu sunt printre cei convocati de Agentia de Strategii Guvernamentale a lui Vasile Dancu. De pe patru milioane de fluturasi si patru sute de mii de pliante, din sute de clipuri la radio si la televiziune, din mii de afise, bannere si panouri, ei ii vor indemna pe romani sa se duca la urne si sa aprobe Constitutia.r
„Am apelat la acest stil de campanie din cauza termenului de doar 30 de zile prevazut de actuala Constitutie pentru organizarea referendumului”, explica secretarul general al Guvernului, serban Mihailescu.r
Campania va costa circa un milion de dolari. Ca o noutate, pentru a ajunge la alegatori, vor fi utilizate SMS-urile, statiile Petrom se vor transforma in panouri publicitare, Posta va utiliza o stampila speciala, continand indemnul de a merge la vot, iar Loteria Nationala va organiza o tragere speciala.r
Autoritatile au mai anuntat ca, in mediul rural, politistii vor fi insarcinati sa distribuie materialele publicitare. Se spera si in ajutorul preotilor, iar in zonele unde locuiesc numerosi membri ai minoritatilor, publicitatea se va face si in limba lor. Reactiile la strategia utilizata au fost diverse. r
„Cred ca accentul campaniei ar trebui sa cada pe ideea de „studiaza si voteaza”, nu pe „voteaza, ca asa zicem noi ca e bine”. Sloganul in sine, „Voteaza Da pentru Europa”, mi se parea mai potrivit la referendumul pentru aderarea la UE”, apreciaza Ioana Avadani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent. Presedintele liberal Theodor Stolojan a aratat ca, atat timp cat imaginea vedetelor nu este asociata cu cea a unor lideri PSD, „gestul e bine venit”.r
Alte circa 6,8 milioane de dolari vor fi alocate referendumului in sine. Dupa cum a aratat purtatoarea de cuvant a Guvernului, Despina Neagoe, cu acesti bani vor fi tiparite buletinele de vot, vor fi realizate stampilele si vor fi platiti membrii comisiilor de votare si ai birourilor electorale.r
Cel mai mult, autoritatile, se tem nu de un vot negativ, ci de neprezentarea la urne a cel putin 50% plus unu din cetatenii cu drept de vot, conditii in care proiectul ar fi declarat respins. In consecinta, unii au decis sa actioneze dur. Conform unei stiri de zilele trecute, presedintele Consiliului Judetean Satu Mare, stefan Szabo, a anuntat ca, la anul, bugetul va fi repartizat pe localitati in functie de prezenta la vot.r
r
Campania si referendumul in cifrer
Un milion de dolari va costa campania de promovare a Constitutieir
4.000.000 de fluturasi si 400.000 de pliante vor fi distribuite, alaturi de clipurile radio si TV, afisele, bannerele si SMS-urile care vor fi folositer
6,8 milioane de dolari va costa referendumulr
15.000 de sectii de vot vor fi organizate in toate localitatile din tarar
65 de tone de hartie vor fi folosite pentru tiparirea buletinelorr
97.000 de stampile au fost comandate la Imprimeria Nationalar
2,7 milioane de autocolante vor fi folosite pentru cei care nu au carte de alegatori.