Constrângeri în conturarea bugetului UE pentru 2025

Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025 se află în centrul unei dezbateri intense, pe măsură ce se apropie termenul pentru aprobarea sa. În contextul actual, marcat de multiple crize și nevoi financiare în creștere, identificarea fondurilor necesare pentru finanțarea planurilor de redresare și menținerea alocărilor bugetare pentru programele europene tradiționale reprezintă principalele provocări, după cum a subliniat eurodeputatul Victor Negrescu, negociatorul șef al Parlamentului European privind bugetul UE pentru anul 2025.

Una dintre cele mai mari dificultăți identificate de Negrescu este legată de fondurile necesare pentru finanțarea mecanismului de redresare și reziliență, un instrument esențial în cadrul eforturilor de relansare economică post-pandemie.

Suma inițial prevăzută pentru anul 2025 era de 2,677.8 milioane de euro, însă estimările actuale indică faptul că necesarul real se apropie de 5,156 milioane de euro.

Această diferență substanțială este atribuită unor factori precum creșterea costurilor dobânzilor, apariția unor noi priorități în domenii precum apărarea și securitatea, dar și modificările aduse cadrului financiar multianual.

„Principala noastră provocare privind bugetul de anul viitor este să identificăm fondurile necesare pentru finanţarea planurilor de redresare şi menţinerea alocărilor bugetare pentru programele europene tradiţionale.

Suma prevăzută iniţial pentru anul 2025 pentru finanţarea mecanismului de redresare şi rezilienţă a fost de 2.677.8 milioane de euro, în timp ce costurile estimate reale sunt aproape duble şi se ridică la 5.156 milioane de euro”, a postat Negrescu pe reţelele de socializare.

victor negrescu
SURSA FOTO: Facebook/Victor Negrescu

Constrângeri bugetare și noi priorități

Pe lângă provocările financiare legate de mecanismul de redresare, UE se confruntă și cu nevoia de a răspunde unor noi priorități și programe.

În contextul unor provocări internaționale și industriale tot mai complexe, statele membre sunt presate să își consolideze securitatea și să își întărească granițele.

Aceste nevoi suplimentare de finanțare pun presiune pe un buget deja limitat, determinând o nevoie urgentă de reevaluare și redistribuire a resurselor disponibile.

În contextul acestor constrângeri, proiectul de buget pentru anul 2025 prevede credite totale de 199.716,8 milioane de euro în angajamente, echivalentul a 1,08% din Venitul Național Brut comun al UE.

Cu toate acestea, provocările financiare și prioritățile multiple ridică întrebări cu privire la capacitatea UE de a acoperi toate necesitățile fără a compromite programele tradiționale.

Uniunea Europeană UE
SURSA FOTO: Dreamstime

Generarea unei viziuni bugetare comună în PE

Victor Negrescu, în calitatea sa de negociator-șef, a subliniat obiectivul său de a genera o viziune bugetară comună în cadrul Parlamentului European.

Acesta își propune să abordeze cu fermitate negocierile interinstituționale cu statele membre, în vederea obținerii unor finanțări suplimentare pentru prioritățile cheie ale legislativului european.

Printre acestea se numără sprijinul pentru fermieri, reducerea disparităților regionale, combaterea sărăciei, precum și susținerea politicilor de sănătate, educație și dezvoltare a IMM-urilor.

Negocierile între grupurile politice din Parlamentul European vor porni de la un document-cadru, a cărui prezentare este așteptată până la finalul lunii august.

Ulterior, planul de buget al Parlamentului European va fi supus aprobării în luna octombrie, înainte de a intra în faza finală a negocierilor interinstituționale cu statele membre.

„Obiectivul meu, în calitate de negociator-şef al bugetului european pentru anul 2025, este să generez o viziune bugetară comună la nivelul PE şi să intrăm cu o voce puternică în negocierile interinstituţionale cu statele membre pentru a reuşi să obţinem finanţări suplimentare pentru priorităţile cheie ale legislativului european, printre care se numără sprijinul pentru fermieri, reducerea disparităţilor regionale, combaterea sărăciei, susţinerea politicilor de sănătate, educaţie şi tineret sau dezvoltarea IMM-urilor”, a mai afirmat vicepreşedintele PE Victor Negrescu.