Anul trecut Uniunea Europeană a condamnat presupusa otrăvire a lui Navalnîi și a introdus sancțiuni financiare și în acordarea de vize împotriva a șase funcționari ruși de rang înalt. Sunt puțini cei care pun la îndoială faptul că arestarea politicianului va deveni un pretext pentru noi sancțiuni. Gaz pe foc a pus nereușita vizită efectuată la Moscova de șeful diplomației europene, Joseph Borrell, iar apoi poziția rigidă a șefului Ministerului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, transmite kommersant.ru.
Principala problemă a fost cât de departe va merge UE? Punctul inferior a fost pus de rezoluția Parlamentului European din luna ianuarie, care a făcea apel la întreruperea lucrărilor la conducta „South Stream-2” (SP-2), la introducerea de sancțiuni împotriva celor implicați în arestarea lui Navalnîi, precum și împotriva „oligarhilor” ruși. Sancțiunile împotriva oficialilor a stârnit foarte puțin îngrijorarea jucătorilor de pe piață. Acest gen de restricții aproape nu are impact asupra economiei. Însă subiectul „oligarhilor” și conductei a stârnit îngrijorare. Factorii politici ar putea avea impact asupra relațiilor economice concrete. Cu atât mai mult cu cât și Congresul SUA a făcut apel la introducerea de restricții împotriva „oligarhilor”, iar sancțiunile împotriva SP-2 au fost deja stabilite în legislația americană.
UE anunță sancțiuni, dar nu rupe legăturile
Rezultatele reuniunii Consiliului UE demonstrează faptul că nu se va produce o înrăutățire calitativă a relațiilor. S-a anunțat că se preconizează introducerea de sancțiuni împotriva a patru funcționari ruși. Pentru aceasta va fi pus în aplicare pentru prima dată mecanismul de măsuri restrictive privind tema drepturilor omului, adoptat în decembrie 2020. Cu toate acestea, construcția „colaborării selective” se menține. Uniunea Europeană nu intenționează să rupă legăturile în toate direcțiile. Construcția SP-2 continuă. Absența unor sancțiuni UE împotriva businessului se explică prin motive juridice și politice.
Mecanismul juridic al sancțiunilor referitoare la drepturile omului este îndreptat, între altele, împotriva celor responsabili de „arestările și reținerile ilegale”, precum și împotriva celor care acordă ajutor financiar, tehnic sau de altă natură în scopul nerespectării drepturilor omului. „Oligarhii” în mod evident că nu intră în această categorie. Sancțiunile împotriva lor ar fi condus la inevitabile acțiuni la Tribunalul UE. Iar șansele de contestare a hotărârilor Consiliului Uniunii Europene par destul de mari. Sancțiunile împotriva „oligarhilor” nu vor schimba hotărârea Moscovei, ci vor provoca daune inclusiv contra-acenților businessului rusesc în UE. Există și pericolul acțiunilor de răspuns ale Moscovei. La sancțiunile punctuale ale Uniunii Europene de obicei Moscova răspunde cu restricții tot atât de punctuale privind acordarea de vize, evitând să se atingă de business. Sancțiunile împotriva „oligarhilor” ar putea conduce la acțiuni de răspuns mult mai dure.
Biden revizuiește politica de sancțiuni
În rămășița aridă a magnitudinii relațiilor politice dintre Rusia și UE este puțin probabil să se justifice deocamdată ceva mai grav decât niște sancțiunile de semnalizare, ceea ce nu exclude escaladarea pe viitor, în cazul unei deteriorări vizibile a contextului politic. Mai mult decât atât, este de neînțeles reacția SUA prin aplicarea de sancțiuni la „dosarul lui Navalnîi„. Administrația Joe Biden revizuiește politica de sancțiuni. Aceasta poate merge pe calea „europeană”, folosind legea Magnițki împotriva anumitor funcționari. Sau poate își va aminti despre povestea cu presupusa otrăvire, introducând sancțiuni pentru utilizarea armelor de distrugere în masă. În acest caz există riscuri pentru obligațiile datoriei suverane a Rusiei. Însă o astfel de decizie este puțin probabilă din cauza posibilului prejudiciu pentru chiar SUA și a rezultatelor politice îndoielnice.
Totodată, în triunghiul UE – Rusia – SUA Moscova și Bruxellesul au un subiect comun.
Bruxellsul a fost serios preocupat de problema sancțiunilor extra-teritoriale ale SUA. Washingtonul nu va lua în viitorul apropiat măsuri radicale împotriva SP-2. Dar UE nu exclude posibilitatea creării unor mecanisme speciale de plată, inclusiv pentru tranzacțiile de materii prime. Cu toate acestea, în rândul oficialilor UE nu se remarcă deocamdată un apetit deosebit ca să dezbată concret acest subiect cu partea rusă.
